Republica Moldova marchează luni 30 de ani de la adoptarea Constituţiei - Legea Fundamentală a ţării, prilej cu care parlamentul se reuneşte în şedinţă solemnă şi găzduieşte o conferinţă ştiinţifică desfăşurată în comun cu Senatul României, transmite Moldpres.

Cu această ocazie, şefa statului, Maia Sandu, a subliniat că, timp de trei decenii, moldovenii au decis să construiască împreună o ţară în care oamenii trăiesc liber, un stat în care drepturile tuturor cetăţenilor sunt respectate, iar ei îşi pot asigura bunăstarea şi realiza năzuinţele prin muncă onestă. "În pofida provocărilor din ultimii ani, continuăm să construim în Republica Moldova un stat pentru oameni", a apreciat preşedinta Maia Sandu, potrivit Direcţiei informare şi comunicare cu mass-media a preşedinţiei R.Moldova.

Maia Sandu a declarat că drepturile şi obligaţiile cetăţeanului Republicii Moldova amintesc despre faptul că "facem parte dintr-o comunitate în care binele fiecăruia depinde de binele comun". "Acestea ne învaţă că e important să ne respectăm reciproc dacă vrem să trăim în pace şi bună înţelegere. Să cunoaştem şi să respectăm Constituţia, apreciind oportunitatea de a fi liberi şi egali în faţa legii. E contractul nostru social - e strângerea de mână care ne inspiră să construim un viitor comun mai bun pentru următoarele generaţii de moldoveni", a afirmat Sandu.

Potrivit Deschide.md, parlamentul de la Chişinău se întruneşte începând cu ora 11:00 în şedinţă solemnă consacrată celebrării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei R.Moldova. Şedinţa solemnă reuneşte actuali şi foşti deputaţi, foşti preşedinţi de ţară şi de parlament, foşti preşedinţi ai Curţii Constituţionale, membri ai Comisiei şi grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Constituţiei Republicii Moldova, care au fost implicaţi direct în elaborarea legii supreme a statului. La şedinţă, moderată de către preşedintele parlamentului, Igor Grosu, erau aşteptaţi premierul Dorin Recean, senatori din România şi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova şi ai mediului academic.

Agenda zilei mai include, începând cu ora 14:00, o conferinţă cu titlul "Constituţia Republicii Moldova la 30 de ani şi integrarea europeană", care va reuni în jur de 100 de participanţi - deputaţi, senatori din România, reprezentanţi ai mediului academic -, care vor prezenta lucrări despre investigaţii ştiinţifice în domeniul dreptului constituţional şi aspecte ale integrării europene.

Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994 şi a intrat în vigoare la 27 august acelaşi an, aminteşte Deschide.md. Legea supremă prevede că R. Moldova este un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil.

Radio Chişinău aminteşte că unele articole din Constituţie au provocat de-a lungul anilor proteste, comentarii diverse şi crize politice. În primul rând este vorba de denumirea limbii de stat. Curtea Constituţională de la Chişinău a decis în martie 2024 că sintagma "limba română" rămâne în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie, magistraţii respingând astfel o sesizare depusă de către deputaţii socialişti şi comunişti. Dar şi în prezent denumirea limbii este subiect de dezbateri, notează Radio Chişinău.

O altă problemă discutată în societate este statutul de neutralitate, care în opinia multor experţi şi politicieni nu asigură securitatea Republicii Moldova şi, în primul rând nici nu este respectat, din cauza trupelor ruse staţionate pe teritoriul ţării, adaugă sursa citată.

Constituţia a suferit cele mai multe modificări în anul 2000, atunci când, din republică prezidenţială, Republica Moldova a devenit stat parlamentar, în care preşedintele ţării este ales cu votul a 3/5 din numărul de deputaţi. Această normă constituţională a provocat de atunci trei scrutine parlamentare anticipate şi crize politice, iar din septembrie 2009 până în martie 2012 Republica Moldova nu a avut un preşedinte ales.

Radio Chişinău aminteşte totodată că, în anii 2009 şi 2010, a funcţionat a comisie care a elaborat textul unei noi Constituţii, dar clasa politică nu a ajuns atunci la un numitor comun. În septembrie 2010 a fost organizat şi un referendum pentru ca şeful statului să fie ales de către popor, dar a fost invalidat din cauza prezenţei reduse la vot.

În 2016, Curtea Constituţională a restabilit dreptul cetăţenilor Republicii Moldova de a alege direct preşedintele. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)