Intransigenţa Rusiei şi a Occidentului face imposibilă evitarea escaladării războiului din #Ucraina, estimează preşedintele Serbiei
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat miercuri că intransigenţa manifestată atât de Rusia, cât şi de Occident, face imposibil de evitat escaladarea războiului din Ucraina, conflict în care niciuna dintre tabere nu este capabilă să o înţeleagă pe cealaltă, relatează agenţia EFE.
"Dacă aveţi două părţi şi fiecare consideră din punctul său de vedere că nu ar trebui învinsă, şi niciuna nu vrea să vadă cum vede cealaltă lucrurile, atunci este clar că acest război nu va face decât să escaladeze", a spus Vucic în faţa presei sârbe la Bruxelles.
Occidentul, argumentează preşedintele sârb, crede că dacă Rusia câştigă războiul în Ucraina, atunci se va prăbuşi dominaţia economică şi politică occidentală şi de asemenea armata rusă va ataca apoi alte ţări.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin consideră că, dacă pierde războiul, Rusia va dispărea ca ţară aşa cum este ea acum, şi în plus liderul de la Kremlin "nu-şi poate permite ca moştenirea sa politică să fie o înfrângere", explică Aleksandar Vucic.
Prin urmare, trebuie doar să evaluăm onest poziţiile celor două tabere pentru a vedea "că este imposibil să se evite escaladarea", a concluzionat preşedintele sârb.
El a salutat o iniţiativă chineză de promovare a păcii şi de creare a condiţiilor pentru negocieri, dar crede că este foarte puţin probabil ca aceasta să reuşească.
Serbia, care aspiră să adere la UE, a condamnat încălcarea integrităţii teritoriale a Ucrainei în urma agresiunii militare ruse lansate în februarie 2022, dar a refuzat până în prezent cererile statelor occidentale de a se ralia sancţiunilor contra Rusiei, ţară cu care menţine legături tradiţionale de prietenie. Totuşi, preşedintele Vucic a admis săptămâna aceasta că arme şi muniţii exportate de Serbia au fost apoi reexportate către Ucraina.
Într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luna aceasta retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Ucraina a transmis că acceptă doar "formula de pace" propusă de preşedintele Zelenski, un document în zece puncte care cere în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască "noile realităţi de pe teren", respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
La fel ca înaintea lansării invaziei în Ucraina, Putin le-a cerut în plus ţărilor occidentale crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021 Rusia a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil. Occidentul a respins toate aceste cereri, răspunsul Rusiei fiind apoi atacul asupra Ucrainei.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Politicianul britanic Nigel Farage demisionează din parlament, dar va candida din nou
Nigel Farage, liderul partidului britanic ReformUK, cunoscut ca promotor al Brexit-ului, a anunțat marți că va demisiona din parlament pentru a declanșa alegeri anticipate în circumscripția sa, unde va candida pentru realegere, transmite Reuters. Politicianul în vârstă de 62 de ani a făcut anunțul la finalul unei declarații televizate î
Trump susține că și Putin, și Zelenski vor un acord pentru încheierea războiului în #Ucraina, care e posibil 'în curând'
Președinții ucrainean Volodimir Zelenski și rus Vladimir Putin 'vor amândoi' să se ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului în Ucraina, a afirmat marți Donald Trump la Ankara, relatează AFP și Reuters. 'Cred că vor amândoi să încheie un acord. Este păcat că a durat atât de mult, dar cred că vo
Erdogan speră într-un răspuns pozitiv la cererea Turciei de a cumpăra avioane americane F-35
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat speranța într-un răspuns pozitiv la cererea țării sale de a cumpăra avioane militare americane F-35, după întâlnirea sa, marți la Ankara, cu omologul său american Donald Trump, adăugând că liderul de la Casa Albă promisese să livreze cinci avioane și acesta ''își ține promisiun
Două nave atacate în zona Strâmtorii Ormuz, dintre care un metanier ce riscă să explodeze
O navă qatareză transportatoare de gaze naturale lichefiate (GNL) riscă să explodeze, iar un petrolier sub pavilion saudit a fost avariat în apropierea Strâmtorii Ormuz în urma unor noi atacuri cu rachete efectuate de Iran asupra navelor comerciale, transmite Reuters. Metanierul Al Rekayyat, încărcat cu GNL, a emis un s
Cortegiul cu sicriul ayatollahului Khamenei se îndreaptă spre Irak
Ceremoniile funerare pentru ayatollahul Ali Khamenei s-au încheiat marți în orașul sfânt Qom din Iran, iar cortegiul cu sicriul se îndreaptă spre Irak, unde trăiește o comunitate șiită numeroasă, a transmis agenția iraniană de presă Tasnim, preluată de AFP. Onorurile pentru fostul lider suprem de la Teheran, ucis î
Trump reafirmă, la Ankara, că a fost dezamăgit de modul în care NATO a acționat în timpul războiului cu Iranul
Președintele american Donald Trump s-a declarat din nou, marți, 'foarte decepționat' de NATO în timpul războiului pe care l-a declanșat împotriva Iranului, la sosirea sa la Ankara cu prilejul unui summit al Alianței, relatează AFP. 'Am fost foarte dezamăgit și, sincer, dacă summitul nu avea loc în Turcia, (...) es
Ursula von der Leyen: Turcia e una dintre cele mai mari puteri din NATO
Turcia este una din cele mai mari puteri militare din NATO și joacă un rol important atât în interiorul Alianței, cât și în relațiile sale cu Uniunea Europeană, a declarat marți, la Ankara, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează agenția de presă Anadolu. În cadrul Forumului NATO pentru Indus
Franța: Marine Le Pen, condamnată la un an de arest la domiciliu și 15 luni de ineligibilitate; cadidatura sa la președinție, incertă
Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a fost condamnată marți în apel la 45 de luni de interdicție de a fi aleasă într-o funcție publică, dintre care 15 luni sunt executorii și restul de 30 de luni cu suspendare, și la trei ani de închisoare, din care doi cu suspendare și un an de arest la domiciliu cu monitorizare cu brățară electronică,
Italia: Două persoane acuzate de spionaj în beneficiul Rusiei au fost arestate la Roma
Două persoane suspectate de spionaj în beneficiul Moscovei, printre care un fost membru al serviciilor de informații italiene și principal suspect, au fost arestate marți la Roma, au anunțat Carabinierii italieni, transmite France Presse. Acesta din urmă, de asemenea fost subofițer în vârstă de 59 de ani, ''este impli
#Ucraina lovește opt petroliere din 'flota fantomă' a Rusiei, care livrau combustibili în Crimeea
Drone ucrainene au lovit luni noaptea în Marea Azov opt petroliere din așa-numita 'flotă fantomă' a Rusiei, care livrau combustibili în Crimeea, a anunțat marți armata Ucrainei, conform agenției Reuters. Forța de drone ucraineană a comunicat pe Telegram că navele lovite, de circa 7000 de tone fiecare, erau vizate de sancțiu
Un fost șef al NATO afirmă că premierul britanic ar putea avea parte de o primire 'glacială' la summitul de la Ankara
Fostul șef al NATO și coautor al planului britanic pentru apărare, George Robertson, a criticat marți guvernul pentru că nu a alcătuit o foaie de parcurs pentru cheltuirea a 3,5% pentru apărare și a prezis un răspuns 'glacial' din partea aliaților NATO la summitul din această săptămână, relatează Reuters. Robertson, un baron din
Ungaria: Parlamentul dezbate amendamentele constituționale pentru a destructura 'sistemul' Orban, ce protestează împotriva 'tiraniei' actualei puteri
Parlamentul ungar începe marți să discute o serie de amendamente constituționale menite să destructureze 'sistemul' fostului premier naționalist Viktor Orban, al cărui partid va organiza joi un protest împotriva 'tiraniei' actualei puteri a premierului Peter Magyar, relatează agenția EFE. Premierul Magyar și partidu
Danemarca va achiziționa două avioane Boeing P-8A destinate supravegherii maritime în regiunea arctică
Danemarca a anunțat marți achiziționarea a două avioane Boeing P-8A Poseidon destinate supravegherii maritime în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică, în jurul Groenlandei, transmit AFP și EFE. ''Danemarca își asumă o responsabilitate specială în materie de securitate și apărare în Arctica și At
Turcia acuză Israelul de dezinformare în privința avioanelor F-35
Turcia, care așteaptă marți anunțul președintelui american Donald Trump despre posibila livrare de F-35 în marja summitului NATO, a răspuns la avertismentele Israelului, denunțând o manevră de diversiune, relatează AFP. Președintele american urmează să se întâlnească în jurul orei locale 15:00 (12:00 GMT) cu omolo
Grecia: Opt victime ale interceptărilor telefonice dau în judecată pentru despăgubiri firma de softuri spion Intellexa
Opt victime ale interceptărilor telefonice care au provocat un scandal răsunător în Grecia în 2022 au dat în judecată firma de supraveghere Intellexa SA, cu sediul la Atena, și indivizi considerați a avea legături cu ea, victimele cerând câte 1 milion de euro drept daune morale, a declarat marți avocatul lor, citat de Reuters.
