Israelul a bombardat marţi Fâşia Gaza într-un moment în care premierul Benjamin Netanyahu a menţionat sfârşitul fazei "intense" a luptelor împotriva Hamasului palestinian, pe fondul temerilor în creştere cu privire la o "nouă escaladare" a tensiunilor cu mişcarea şiită Hezbollah în Liban, relatează AFP.

La primele ore ale dimineţii de marţi, apărarea civilă palestiniană a raportat 13 morţi în urma unor lovituri israeliene asupra oraşului Gaza, în timp ce martori au vorbit de bombardamente la Rafah (sud), în apropiere de Egipt, unde Israelul a lansat o operaţiune terestră la începutul lunii mai.

La Washington, şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a avut o întrevedere cu ministrul israelian al apărării Yoav Gallant cu privire la eforturile destinate să ducă la un acord de încetare a focului în Fâşia Gaza, asociat cu eliberarea ostaticilor, cei doi oficiali abordând de asemenea tensiunile legate de Liban.

Blinken "a subliniat importanţa de a se evita o nouă escaladare a conflictului şi de a se ajunge la o soluţie diplomatică care să permită familiilor israeliene şi libaneze să se întoarcă acasă", a indicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Schimburile de tiruri din ultimele luni între armata israeliană şi Hezbollahul libanez, mişcare islamistă aliată Hamas, înarmată şi finanţată de Iran, a dus la strămutarea a zeci de mii de locuitori din zonele de graniţă în sudul Libanului şi în nordul Israelului.

Într-un articol publicat duminică, cotidianul britanic The Telegraph afirma că Hezbollah ar fi stocat rachete şi explozibili provenind din Iran pe aeroportul din Beirut, într-un sector al capitalei unde Hezbollah predomină.

Or, înalţi responsabili libanezi au apărat luni "reputaţia" aeroportului în cadrul unei vizite organizate pentru presă şi diplomaţi pentru a dezminţi aceste informaţii care au ridicat gradul tensiunilor regionale.

Agenţia oficială de presă libaneză a transmis luni că "avioane de război ostile au efectuat trei lovituri aeriene asupra Jurd Massa şi Jenta în regiunea Chiaara" în estul Libanului, fără să raporteze eventuale victime.

La rândul său, Hezbollah a anunţat luni că a ţintit trei poziţii militare israeliene de cealaltă parte a graniţei.

"Va fi război", prezice Helene Abergel, o locuitoare din Kiryat Shmona, din nordul Israelului, care şi-a găsit refugiu într-un hotel din Tel Aviv. "Un război trebuie purtat pentru a împinge Hezbollah departe de frontieră", adăugat această femeie de 49 de ani într-o declaraţie pentru AFP.

"După sfârşitul fazei intense (a luptelor în Gaza), vom fi în măsură să relocăm anumite forţe în nord şi o vom face în principal în scopuri defensive", a declarat duminică premierul Netanyahu, care se confruntă cu o mişcare de contestare în Israel.

De peste o săptămână, manifestaţiile s-au înmulţit pentru a cere aducerea acasă a ostaticilor deţinuţi în continuare în Fâşia Gaza şi organizarea de alegeri anticipate în urma demisiei a doi membri importanţi din cabinetul de război care i-au cerut premierului să prezinte un plan concret pentru perioada post-război în Fâşia Gaza.

Un plan prezentat la sfârşitul lunii mai de către preşedintele american Joe Biden, propus - potrivit lui - de către Israel prevede o încetare a focului de şase săptămâni, însoţită de o retragere israeliană din zonele dens populate din Gaza, eliberarea unor ostatici, precum şi a unor deţinuţi palestinieni din închisorile din Israel.

Premierul Netanyahu a declarat luni în parlament că rămâne "ataşat propunerii israeliene aprobate de preşedintele Biden", asigurând că "poziţia noastră nu s-a schimbat".

Dar dincolo de un eventual armistiţiu de câteva săptămâni, divergenţele par să apară în continuare între Israel şi SUA cu privire la perioada de după războiul în Fâşia Gaza.

"Autoritatea palestiniană trebuie să facă parte" din "ziua următoare" din Fâşia Gaza, a declarat luni ambasadorul american Jacob Lew, subliniind necesitatea unei "administraţii civile" în teritoriile devastate de război.

Washingtonul pledează pentru o reformă a Autorităţii palestiniene a lui Mahmoud Abbas, cu sediul în Cisiordania, pentru ca aceasta să poate să joace un rol-cheie în reconstrucţia politică a Fâşiei Gaza, şi o foaie de parcurs către recunoaşterea unui Stat palestinian.

În schimb, Benjamin Netanyahu a sugerat că mai degrabă Israelul va menţine "un control militar" asupra Fâşiei Gaza în "viitorul apropiat", exprimându-şi totodată dorinţa ca într-un final să fie creată o administraţie civilă condusă de "palestinieni", dar fără a invoca posibilitatea ca Autoritatea Palestiniană să joace un rol politic în Gaza, notează AFP. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Adrian Dãdârlat)