Parlamentul Indiei şi-a început sesiunea inaugurală după alegeri
Sesiunea inaugurală a noului Parlament al Indiei a început luni cu depunerea jurământului de către parlamentarii aleşi, proces care se va derula pe parcursul a două zile.
Partidul naţionalist hindus al premierului Narendra Modi, Bharatiya Janata Party (BJP), care se află la putere din 2014, şi-a pierdut majoritatea absolută în alegeri. Deşi BJP a fost partidul cel mai votat, cu 240 de locuri, nu a obţinut necesarul de 272 de mandate care îi conferă o majoritate, forţându-l pe liderul său, premierul Narendra Modi, să se bazeze pentru prima dată în ultimul deceniu pe partenerii săi din Alianţa Naţională Democrată (NDA) pentru a guverna.
Astfel, se aşteaptă ca prima sesiune, programată să se desfăşoare până la 3 iulie, să ofere o imagine de ansamblu asupra planurilor premierului Narendra Modi pentru noul său mandat de cinci ani după eşecul electoral care l-a forţat să formeze un guvern de coaliţie, transmite France Presse.
În primele două mandate ale lui Modi, partidul său a adoptat legi în parlament cu puţine dezbateri, datorită victoriilor electorale răsunătoare.
Analiştii se aşteaptă acum ca Narendra Modi, în vârstă de 73 de ani, să îşi atenueze programul naţionalist hindus pentru a-şi linişti partenerii de coaliţie, cu un program care prioritizează infrastructura, bunăstarea socială şi reformele economice, teme care nu sunt foarte conflictuale.
În timpul campaniei electorale, BJP s-a axat pe un cult al personalităţii în jurul lui Modi ca lider aproape divin. Acesta a propagat un program naţionalist hindus, conform căruia India ar trebui să devină un stat doar pentru majoritatea hindusă, care reprezintă 80% din populaţie, aminteşte DPA.
Cu toate acestea, partenerii laici de coaliţie ai lui Modi nu împărtăşesc această agendă. Prin urmare, observatorii cred că Modi va fi mai puţin capabil să avanseze cu multe dintre planurile sale politice.
Ministrul pentru afaceri parlamentare, Kiren Rijiju, a făcut apel luni la o sesiune "paşnică şi productivă", însă presa indiană se aşteaptă la dezbateri aprinse, cu o opoziţie mult mai puternică.
Hindustan Times titra luni: "Totul este pregătit pentru confruntare". Pe prima pagină, Indian Express nota că "opoziţia resurgentă este pregătită să zguduie guvernul".
Liderul opoziţiei, Rahul Gandhi, în vârstă de 54 de ani, a sfidat aşteptările analiştilor, permiţând partidului său, Congresul, aproape să îşi dubleze numărul de reprezentanţi în Parlament, cel mai bun rezultat de la venirea la putere a lui Narendra Modi în urmă cu zece ani.
Gandhi este descendentul unei dinastii care a dominat politica indiană timp de decenii, începând cu liderul independenţei Jawaharlal Nehru.
AFP notează că depunerea jurământului de către parlamentari este o ocazie de a vedea dacă doi deputaţi care au fost aleşi, dar care sunt în prezent în închisoare şi care sunt opozanţi fermi ai lui Modi, vor avea acces în Parlament.
Miercuri, deputaţii îl vor alege pe preşedintele Camerei inferioare (Lok Sabha, 543 de locuri), un post strategic. Partidele aliate coaliţiei de guvernare se luptă pentru acest post, însă prim-ministrul ar putea propune un candidat din partea propriului partid, BJP.
Parlamentul este organul legislativ suprem al Indiei. Parlamentul indian este format din preşedinte şi cele două Camere - Rajya Sabha (Consiliul statelor) şi Lok Sabha (Camera poporului). Preşedintele are puterea de a convoca şi proroga oricare dintre camerele parlamentului sau de a dizolva Lok Sabha. Constituţia Indiei a intrat în vigoare la 26 ianuarie 1950. Primele alegeri generale sub noua Constituţie au avut loc în anul 1951-1952, iar primul Parlament ales a luat fiinţă în aprilie 1952. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Sicriul ayatollahului Khamenei a ajuns în Irak (presa de stat irakiană)
Sicriul cu trupul liderului suprem iranian Ali Khamenei a sosit marți seară pe aeroportul internațional din Najaf, în Irak, în ajunul procesiunilor funerare din două dintre orașele sfinte ale țării care găzduiesc cele mai venerate sanctuare ale musulmanilor șiiți, au consemnat AFP și Reuters. Televiziunea de stat irakiană a transmi
Franța: Marine Le Pen va candida la alegerile prezidențiale din 2027
Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen a anunțat marți că va candida la alegerile prezidențiale din 2027, la doar câteva ore după ce o instanță de apel a condamnat-o la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri europene, pedeapsă ce urmează a fi executată sub supraveghere electronică, relatează AFP. Susținându-și
Țările candidate la UE nu ar trebui să se aștepte la aderare în viitorul apropiat, consideră președintele sârb
Președintele sârb Aleksandar Vucic și-a exprimat marți scepticismul în ce privește o extindere rapidă a Uniunii Europene, afirmând că nu este optimist că noii candidați - inclusiv Serbia - vor adera la blocul comunitar în viitorul apropiat, a consemnat Reuters. Vorbind în cadrul unei conferințe a țărilor candidate
Închisorile secrete ale CIA: Lituania, condamnată din nou la CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marți Lituania pentru rolul acestei țări în detenția în anii 2005-2006 a unui saudit într-o închisoare secretă a CIA, înainte ca acesta să fie transferat la baza americană de la Guantanamo, relatează agențiile AFP și EFE. În acest caz referitor la saud
Cinci state NATO ar urma să cheltuie peste 3,5% din PIB pentru apărare în acest an (raport)
Cinci țări NATO se estimează că vor atinge obiectivul alianței de alocare a 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise în 2026, potrivit datelor actualizate ale NATO publicate marți, înainte de începerea oficială a summitului NATO de la Ankara, în timp ce unele state membre se estimează că vor cheltui numai 2%, relatează Reuters.
Președinția irlandeză a Consiliului UE cere presiuni sporite asupra Israelului, ce solicită Germaniei să oprească inițiativele 'anti-israeliene' în UE
Premierul irlandez Micheal Martin, a cărui țară exercită în prezent președinția semestrială a Consiliului UE, și-a îndemnat marți partenerii europeni să 'facă mai mult' pentru a exercita presiuni asupra Israelului cu privire la acțiunile acestuia în Fâșia Gaza și Cisiordania, în timp ce propunerile Comisiei Europene de sancțiuni
Președintele Coreei de Sud dorește o cooperare cu NATO în domeniul producției de arme
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat marți că speră că țara sa își va extinde cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii de vârf, și în producția de sisteme de armament, relatează Reuters. Lee Jae Myung a făcut aceste declarații la Forumul industriei de apărare din m
Norvegia va furniza aproximativ 270 de milioane de euro pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei
Norvegia a anunțat marți că va furniza 3 miliarde de coroane (268 de milioane de euro) pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, în mod special pentru apărarea contra rachetelor balistice, transmite Reuters. Împreună cu Danemarca, Germania și Canada, Norvegia va comanda noi sisteme de apărare Patriot direct de la o fabrică din Statel
Trump spune că Meloni este o 'persoană drăguță', dar 'a făcut o greșeală'
Președintele american Donald Trump a avut marți cuvinte de apreciere la adresa premierului italian Giorgia Meloni - numind-o 'o persoană drăguță, de fapt' - după o perioadă marcată de schimburi de replici acide, relatează AFP, Reuters și Ansa. 'Este o persoană drăguță, de fapt', a declarat liderul de la Casa Albă la Ankara &ici
Statele europene membre NATO ar trebui să-și refocuseze propria apărare, susține președintele Cehiei
Președintele ceh Petr Pavel a îndemnat marți statele europene membre NATO să-și refocuseze propria apărare și să-și întărească nu doar capabilitățile militare ci și procesele de luare a deciziilor și flexibilitatea acestora, relatează agenția turcă de știri Anadolu. Pavel a declarat că ar trebui să existe o abordare între ali
Ungaria: Emisia televiziunii și radioului publice, oprită de noul guvern
Posturile publice de televiziune și radio ungare, acuzate de noul premier Peter Magyar că ar fi părtinitoare în favoarea fostului premier Viktor Orban, și-au încetat temporar emisia marți după-amiază, a anunțat șeful guvernului, care a salutat o 'zi istorică', relatează AFP.
Franța va restitui Siriei active de 50 de milioane de euro blocate în timpul regimului al-Assad
Franța va restitui Siriei active în valoare de peste 50 de milioane de euro legate de regimul fostului președinte Bashar al-Assad, a anunțat marți președintele francez Emmanuel Macron, aflat într-o vizită la Damasc, transmite dpa. Activele fuseseră obținute ilegal de un membru al familiei lui al-Assad, a arătat șeful statului franc
Trump susține că Groelanda ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca
Președintele american Donald Trump a declarat marți că Groenlanda ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca, în contextul în care liderii NATO s-au adunat pentru un summit în Turcia, relatează Reuters. Afirmațiile lui Trump că SUA trebuie dobândească sau să controleze Groenlanda, un teritoriu semiautonom danez
Parlamentul European a confirmat modificările normelor privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian
Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a confirmat marți modificările normelor privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian, convenite cu Consiliul UE în cadrul comitetului de conciliere, cu 646 de voturi pentru, 12 împotrivă și trei abțineri. Aceste norme, în vigoare din 2004, garantează că pa
Politicianul britanic Nigel Farage demisionează din parlament, dar va candida din nou
Nigel Farage, liderul partidului britanic ReformUK, cunoscut ca promotor al Brexit-ului, a anunțat marți că va demisiona din parlament pentru a declanșa alegeri anticipate în circumscripția sa, unde va candida pentru realegere, transmite Reuters. Politicianul în vârstă de 62 de ani a făcut anunțul la finalul unei declarații televizate î














