Olandezii au confirmat joi la alegerile europarlamentare creşterea popularităţii extremei drepte, care totuşi nu a ajuns pe primul loc, ocupat de social-democraţii fostului vicepreşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, conform rezultatelor unui sondaj la ieşirea de la urne, transmite AFP.

Electoratul olandez a ales astfel şapte eurodeputaţi ai Partidului pentru Liberate (PVV), formaţiunea de extremă dreapta a lui Geert Wilders (partid care la europarlamentarele din 2019 câştigase un singur mandat), dar alianţa adversarului său social-democrat Frans Timmermans a obţinut opt mandate.

"Cred că este un semnal important care arată că toate partidele pro-europene au un scor bun la aceste alegeri", s-a bucurat Timmermans.

Rezultatele oficiale vor fi cunoscute abia duminică seară, după ce procesul electoral se va fi încheiat şi în celelalte state membre ale UE.

Dar scorurile obţinute în Olanda de social-democraţi şi ecologişti le dau speranţe aliaţilor acestora din restul blocului comunitar, care se tem de creşterea popularităţii partidelor conservatoare şi de dreapta radicală, situaţie urmărită cu mare atenţie în Franţa, unde sondajele premergătoare alegerilor dau câştigătoare formaţiunea de extremă dreapta "Adunarea Naţională".

"Va fi multă agitaţie în zilele următoare pe tema creşterii extremei drepte. Adevărul este însă mai complex. Mai întâi pentru că partidele centriste vor rezista şi, în al doilea rând, pentru că, chiar dacă va creşte numărul deputaţilor de extremă dreapta la Bruxelles, absenţa unei majorităţi şi lipsa lor de organizare le va limita impactul", explică un analist al Eurasia Group, Mujtaba Rahman.

Circa 370 de milioane de alegători din cele 27 de state membre ale UE vor vota până duminică seară cei 720 de eurodeputaţi, după o campanie electorală în care agenda dezbaterilor a fost în multe ţări impusă de extrema dreaptă, în special problema imigraţiei.

Totuşi, avansul aşteptat al extremei drepte nu va schimba actualul raport de forţe în Parlamentul European, estimează numeroşi analişti. Astfel, "marea coaliţie" a celor trei principale grupuri politice europene, respectiv popularii (PPE), socialiştii (S&D) şi Renew, care pot beneficia şi de sprijinul grupului Verzilor, ce are de asemenea o orientare ideologică progresistă, ar urma să-şi păstreze majoritatea, însă cu mai puţine mandate.

Marja de manevră a acestei coaliţii ar putea fi astfel diminuată până la punctul în care să aibă nevoie de un sprijin din partea eurodeputaţilor din grupurile de dreapta radicală, respectiv Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) şi Identitate şi Democraţie (ID), grupuri apropiate ideologic, dar divizate.

În acest sens, actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, membră a PPE şi care doreşte un nou mandat în acest post, a dat de înţeles că, dacă nu va beneficia de majoritatea dorită în noul Parlament European, ar fi deschisă unei înţelegeri cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid "Fratelli d'Italia" (Fraţii Italiei) se află în grupul ECR.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Anda Badea)