Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Strategia de comunicare a Parlamentului European pentru alegerile europene din 6-9 iunie a investit multă energie în mesajul către tineri, întrucât deciziile actuale îi vor afecta în mod special pe aceştia şi ei au un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei, a susţinut şefa Unităţii de servicii media a PE, Raffaella de Marte, într-un interviu acordat vineri AGERPRES.

Ea a salutat semnalele încurajatoare privind intenţia cetăţenilor UE de a vota în alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, ţinând să remarce inclusiv datele care au arătat interesul tinerilor din România faţă de scrutinul european.

În acelaşi interviu, Raffaella de Marte a subliniat că pentru a evidenţia importanţa votului Parlamentul European a realizat video-ul 'Use Your Vote', care a depăşit joi 500 de milioane de vizualizări, ''ceea ce este destul de spectaculos pentru campania noastră instituţională''.

Potrivit şefei Unităţii de servicii media a PE, printre principalele dosare în care Parlamentul European şi-a respectat angajamentul faţă de cetăţenii UE în ultimii cinci ani se află Pactul Verde, Legea privind serviciile digitale şi Pactul asupra migraţiei şi azilului.

În opinia sa, reacţia Uniunii Europene, în special a Parlamentului European, la crize precum pandemia de COVID şi agresiunea rusă contra Ucrainei a fost rapidă şi unită.

Nu în ultimul rând, Raffaella de Marte a apreciat că PE este mult mai bine pregătit decât acum cinci ani pentru a reacţiona în mod coordonat cu autorităţile naţionale la eventuale dezinformări şi chiar la atacuri cibernetice în timpul alegerilor europarlamentare.


AGERPRES: Între 6 şi 9 iunie, milioane de cetăţeni europeni vor participa la modelarea viitorului democraţiei europene şi a viitorului Uniunii Europene însăşi cu ocazia alegerilor europene. De ce a vota contează şi ce este nou la aceste alegeri comparativ cu cele din 2019 în ceea ce priveşte strategia de comunicare a Parlamentului European?

Raffaella de Marte: În primul rând, la alegerile din 2019 participarea cetăţenilor a fost mai ridicată decât la cele precedente şi a existat o inversare a trendului în termeni de participare pe care am salutat-o foarte mult întrucât rolul nostru, ca Serviciu de comunicare al Parlamentului European, este de a încuraja participarea şi cetăţenii să voteze ca o datorie democratică, dar şi ca un drept de a cultiva şi de a menţine spaţiul nostru democratic viu, sănătos şi dinamic. Aşadar, scopul nostru principal ca serviciu de comunicare este de a încerca să le explicăm rolul Parlamentului European, de ce contează el în viaţa lor de zi cu zi, care este impactul deciziilor luate aici şi cum se votează şi cum se face, să spunem aşa, votarea accesibilă pentru cât mai mulţi oameni posibil.

De această dată, în strategia noastră de comunicare am investit destul de multă energie în oamenii tineri pentru că aceştia sunt cei care au un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei. Deciziile care sunt luate astăzi îi vor afecta chiar mai mult decât pe ceilalţi alegători pentru că este vorba despre un proiect ce are consecinţe şi perspective care privesc la viitor.

Pe de altă parte, în general populaţia tinde să voteze mai puţin. Aşadar, nu este o legătură cu alegerile europene, ci în general alegătorii tineri votează mai puţin şi noi avem datoria de a-i implica în viaţa noastră democratică, în spaţiul democratic, astfel ca şi vocea lor să conteze. Aşa că muncim destul de mult cu numeroşi creatori de conţinut pentru a avea în primul rând nu vocea instituţiei, ci vocea oamenilor în care alţi oameni cred, pentru a răspândi mesajul despre alegerile europene. Şi, de asemenea, poate pentru a spune că suntem foarte bucuroşi, întrucât am văzut în România, atunci când am măsurat interesul tinerilor faţă de aceste alegeri europene, unele date foarte încurajatoare potrivit cărora tinerii au declarat că vor vota în alegerile europene. Aşadar, să sperăm că duminică acest lucru se va întâmpla.

AGERPRES: Ce aşteptări aveţi de la alegerile europene din 6-9 iunie cu privire la prezenţa la vot a alegătorilor, ţinând cont că prezenţa la vot la precedentele alegeri europene a fosta de 50,7%, dar în 2014 s-a înregistrat nivelul minim (42,6%) începând din 1979, atunci când au avut loc primele alegeri europene?

Raffaella de Marte: Nu am aşteptări, încă am mult de lucru în următoarele zile pentru a ne asigura că tot mai mulţi cetăţeni sunt conştienţi de alegerile europene şi eu mă concentrez să lucrez asiduu pentru a face ca acest lucru să se întâmple, dar avem unele semnale încurajatoare. Aşa cum am spus, de exemplu, atunci când am măsurat în Eurobarometrul din aprilie intenţia de vot, aceasta este mai mare decât în 2019. Proporţia oamenilor care au declarat 'da, voi vota la alegerile europene' este cu 11% mai ridicată decât în 2019. Ieri am văzut în Google Trends că există un interes dublu în studierea alegerilor europene faţă de 2019. Aşadar, avem semnale încurajatoare că există interes faţă de alegerile europene.

AGERPRES: De această dată mai mulţi tineri vor vota în alegerile europene, ţinând cont că încă două state membre UE şi-au scăzut vârsta minimă de vot faţă de alegerile din 2019. Care este mesajul pe care Parlamentul European intenţionează să îl trimită tinerilor?

Raffaella de Marte: Da, este adevărat. Belgia şi Germania au scăzut vârsta minimă de vot la 16 ani, iar Malta şi Austria făcuseră deja acest lucru înainte. Este important pentru că sunt 2 milioane de tineri care au dreptul de a vota la aceste alegeri şi vom avea o comunicare diferită de la unii la alţii. Ceea ce am încercat prin campania noastră şi prin video-ul 'Use Your Vote' este de a explica că democraţia nu ar trebui niciodată de la sine înţeleasă. Democraţia trebuie să fie alimentată, dinamizată, şi toată lumea trebuie să-şi joace rolul în a da viaţă valorilor în care credem. Democraţia, libertatea, statul de drept - acestea sunt valorile fundamentale ale UE şi ale spaţiului în care trăim. Este un spaţiu al libertăţii şi democraţiei şi ar trebui să participăm la a face acest spaţiu sigur şi animat. Şi în acest scop, am făcut un video numit 'Use Your Vote', unde oameni în vârstă care au trecut, să spunem aşa, prin toate fazele dificile ale proiectului european le vorbesc nepoţilor lor, pentru a le explica cum era înainte. Este şi o doamnă din Timişoara care spune povestea revoluţiei de la Timişoara. Şi acest video a depăşit joi 500 de milioane de vizualizări, ceea ce este destul de spectaculos pentru campania noastră instituţională.

AGERPRES: Vă rog să menţionaţi principalele trei domenii în care Parlamentul European şi-a respectat angajamentul faţă de cetăţenii UE în mandatul legislativ care se încheie?

Raffaella de Marte: Da, cred că această legislatură a fost intensă în mod special în termeni de legi care vor transforma viaţa europenilor în următorii ani. Cu siguranţă o dimensiune este Pactul Verde şi toate legile care ne vor permite să realizăm neutralitatea climatică până în 2050. Aşadar, există un obiectiv ca în 2050 să fim un continent cu neutralitate climatică şi apoi toate prevederile, sector cu sector, în care trebuie implementat acest obiectiv comun.

Apoi, a fost o muncă impresionantă de a pune în aplicare reguli cu privire la spaţiul digital, Legea privind serviciile digitale, care a încercat să pună responsibilitatea pentru conţinutul ce este difuzat online pe platformele care publică acest conţinut, dar de asemenea Legea privind inteligenţa artificială care, aşa cum am spus, va modela viitorul, pentru că deocamdată nu este în vigoare. Ea va începe să fie implementată în 2026, dar va avea o mulţime de consecinţe pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale.

Ultimul este, cu siguranţă, Pactul privind migraţia şi azilul care a fost convenit, după ani de negocieri, la ultima sesiune plenară chiar înainte de încheierea legislaturii.

AGERPRES: În ultimii ani, Europa a trecut prin câteva crize, precum cele cauzate de pandemia de COVID şi agresiunea rusă contra Ucrainei. Cum evaluaţi reacţia Parlamentului European la aceste crize?

Raffaella de Marte: Cred că Uniunea Europeană ca întreg - şi Parlamentul European şi-a jucat rolul - a fost unită şi relativ rapidă în reacţie. Suntem obişnuiţi cu acest mecanism de 27 de ţări care decid împreună, ceea ce nu este întotdeauna cel mai rapid, pentru că trebuie să găsim un acord comun, aşa că este destul de surprinzător să vedem că atunci când criza a lovit Uniunea Europeană răspunsul Europei a fost rapid şi, cel mai important, unit. Nu îmi pot imagina cum am fi fost acum, cu două zile până la alegerile europene, dacă nu am fi avut un vaccin comun sau chiar un paşaport comun pentru a călători în Europa. Nu un vaccin comun, ci să spunem vaccinuri distribuite în Europa în acelaşi timp şi nu întâi celor bogaţi şi apoi celor săraci, ceea ce ar fi divizat Europa.

De asemenea, în cazul agresiunii ruse contra Ucrainei, cu pachetele de sancţiuni, dar şi în cazul deciziilor de a sprijini Ucraina am fost uniţi şi cred că acest lucru este foarte important de marcat.

AGERPRES: Care sunt principalele măsuri pe care Parlamentul European le-a luat pentru a împiedica dezinformarea, atacurile cibernetice şi breşele informaţionale în timpul alegerilor europene din 6-9 iunie?

Raffaella de Marte: Parlamentul European lucrează îndeaproape cu celelalte instituţii europene şi împreună cu autorităţile naţionale pentru a avea un răspuns coordonat şi adecvat la posibile dezinformări şi chiar la atacuri cibernetice. Acestea s-au dovedit a fi destul de intense în alegerile naţionale care au precedat alegerile europene, aşa că suntem mult mai bine pregătiţi decât acum cinci ani şi avem o coordonare pentru a fi pregătiţi pentru posibile atacuri.

AGERPRES: Care este rolul pe care cetăţenii şi alegătorii europeni îl pot juca pentru a limita răspândirea dezinformării şi a ştirilor false?

Raffaella de Marte: Acesta este un rol esenţial pentru că nu este o bătălie care poate fi câştigată doar de instituţii. Este o bătălie a societăţii şi anticorpii trebuie să vină de la societate. De aceea, în ultimii ani am investit mult în alfabetizarea media, în seminarii, în a încerca cu adevărat să pregătim toţi jurnaliştii, creatorii de conţinut, societatea civilă, profesorii, pe oricine am putut pentru a-i familiariza cu modul în care această informaţie lucrează şi cum pot oamenii controla faptele înainte de a răspândi informaţia, cum se pot asigura că această informaţie vine dintr-o sursă credibilă şi aşa mai departe; astfel, fiecare dintre noi, fiecare cetăţean are un rol de jucat în combaterea dezinformării.

AGERPRES: Prin Legea privind libertatea media, aprobată de Parlamentul European în martie 2024, ţările membre UE sunt obligate să protejeze independenţa media şi orice intervenţie în deciziile editoriale vor fi interzise. Credeţi că Legea privind libertatea media este suficientă pentru a le interzice autorităţilor să exercite presiuni asupra jurnaliştilor?

Raffaella de Marte: Cred că Legea privind libertatea media este o componentă legislativă importantă întrucât pentru prima dată Uniunea Europeană devine, să spunem aşa, responsabilă pentru garantarea unui spaţiu de libertate şi pluralism pentru media. De aceea, Uniunea Europeană obţine ceva competenţe pentru a supraveghea acest spaţiu. Desigur, prin colaborare şi în coordonare cu consilii naţionale şi autorităţi naţionale, dar acesta este cu siguranţă un pas către a face libertatea jurnaliştilor şi spaţiul media mai echilibrate şi mai sigure în anii următori. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)