De joi până duminică, alegătorii din întreaga Uniune Europeană vor merge la urne pentru a alege următorii membri ai Parlamentului European. Campaniile sunt în plină desfăşurare şi se aşteaptă ca extrema dreaptă să câştige teren în Parlament - dar în unele state membre, problemele naţionale par să fie în centrul atenţiei, relatează platforma media European Newsroom în articolul de fond publicat miercuri.

De joi până duminică, între 6 şi 9 iunie, aproximativ 370 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a-i alege pe următorii 720 de membri ai Parlamentului European.

Rezultatul acestor alegeri va contribui, de asemenea, la stabilirea componenţei viitoarei Comisii Europene, a cărei şefă actuală, Ursula von der Leyen, speră la un al doilea mandat.

Cele mai recente sondaje şi proiecţii arată că extrema dreaptă este pe cale să obţină progrese semnificative în Parlamentul European, iar partidele care erau cândva marginale îşi sporesc acum influenţa în UE. Cu toate acestea, în general, se aşteaptă ca centrul politic european să reziste.

Cu doar o zi înainte de începerea alegerilor, campaniile electorale din întreaga Uniune Europeană se află pe ultima sută de metri, însă în unele ţări, votul la nivel european este umbrit de problemele naţionale care captează atenţia alegătorilor.


Extrema dreaptă este pregătită să câştige

Conform sondajelor de opinie, principalele două facţiuni de extremă-dreapta - Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) şi grupul Identitate şi Democraţie (ID) - vor câştiga aproximativ un sfert din locurile din viitorul Parlament.

Reacţia faţă de politicile privind schimbările climatice, creşterea imigraţiei, incertitudinea economică şi furia anti-sistem se numără printre numeroasele motive invocate de analişti pentru ascensiunea extremei drepte.

Încă de la începutul anului, Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) a prezis o "cotitură bruscă la dreapta", cu partide antieuropene învingătoare în nouă ţări ale UE, inclusiv în Belgia, Italia şi Franţa. În Olanda, Partidul pentru Libertate (PVV), populist de extremă dreapta al lui Geert Wilders, a format luna trecută o coaliţie cu alte trei partide, după ce a câştigat alegerile generale din noiembrie.

"Astăzi există loc pentru a construi o majoritate diferită în Parlamentul European şi pentru politici diferite", a declarat săptămâna trecută premierul italian şi lidera partidului de dreapta Fraţii Italiei (FdI), Giorgia Meloni.

La nivelul UE, FdI face parte din grupul ECR, al cărui preşedinte este tot Meloni. Săptămâna trecută, ea a declarat că are mai multe lucruri în comun cu Marine Le Pen, lidera partidului de dreapta francez Adunarea Naţională (RN), care face parte din grupul Identitate şi Democraţie (ID).

"Este clar că există puncte comune", a declarat Meloni la Festivalul Economiei din Trento. "Există puncte de contact în ceea ce priveşte combaterea imigraţiei ilegale, abordarea tranziţiei verzi, apărarea identităţii europene".


O călătorie cu peripeţii în Franţa

Partidul francez de extremă-dreapta Adunarea Naţională (RN) deţine un avantaj incontestabil pentru viitoarele alegeri europarlamentare, potrivit unui sondaj de opinie publicat duminică, 2 iunie. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1 803 persoane între 29 şi 31 mai.

Candidatul principal al RN, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, este creditat în sondaj cu 32,5% din intenţiile de vot. Valerie Hayer, candidata principală a grupului Renew Europe din Parlamentul European şi aliată a preşedintelui de centru-dreapta Emmanuel Macron, s-a clasat pe locul al doilea, cu 16 la sută, urmată de candidatul socialist de centru-stânga Raphael Glucksmann, cu 13 la sută.

Pe plan intern, în Franţa, campania electorală a cunoscut câteva obstacole în ultimele zile.

Luni, premierul Gabriel Attal, în vârstă de 35 de ani, s-a confruntat cu acuzaţii că a încercat în mod deliberat să o eclipseze pe Hayer în alegerile europene, când a apărut pe neaşteptate pe o scenă unde aceasta participa la o dezbatere radiofonică.

Attal s-a confruntat deja cu acuzaţii similare luna trecută, când el, şi nu Hayer, a luat parte la o dezbatere televizată cu Jordan Bardella.


Problemele naţionale atrag atenţia

În Spania, cel mai recent sondaj preelectoral realizat de Centrul de Cercetări Sociologice (CIS) a prezis o victorie a Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), dar majoritatea celorlalte sondaje prevăd că Partidul Popular (PP), conservator al ţării, va câştiga alegerile.

Cu toate acestea, liderii principalelor partide politice se concentrează pe problemele interne ale ţării - cum ar fi legea amnistiei pentru retragerea acţiunilor în justiţie împotriva mai multor separatişti catalani şi cazurile de corupţie -, ceea ce face ca alegerile pentru Parlamentul European să primească puţină atenţie.

Între timp, Portugalia se confruntă cu temerile legate de o participare scăzută la vot. Este una dintre ţările UE care permite votul anticipat, care a fost consolidat în acest an în încercarea autorităţilor portugheze de a încuraja populaţia să voteze. Mulţi portughezi au mers la urne cu câteva zile mai devreme duminica trecută, după cea mai mare rată de abţinere din ţară la alegerile din 2019, când aproximativ 69% dintre persoanele eligibile nu au votat. Aceasta a fost cea mai slabă rată de la aderarea la UE în 1986.

Slovenia va organiza trei referendumuri în acelaşi timp cu alegerile europene, inclusiv cu privire la asistarea voluntară a sfârşitului vieţii şi la legalizarea canabisului.

În plus, procesul de recunoaştere a statului palestinian era în curs de desfăşurare chiar înainte de alegeri. Prin urmare, chestiunile europene nu au mai fost tratate cu atâta atenţie pe cât ar fi trebuit. Marţi seara, parlamentul sloven a aprobat în mod oficial recunoaşterea, făcând din Slovenia ultima ţară europeană care a făcut acest lucru, după Spania, Irlanda şi Norvegia.

Partidele guvernamentale din Slovenia au sperat că referendumurile simultane vor creşte prezenţa la vot la alegerile europene. Un sondaj de opinie comandat vinerea trecută de cotidianul naţional Delo a arătat că 39% dintre alegători se vor prezenta la vot, cu zece puncte procentuale mai mult decât la precedentele alegeri europene şi, în total, o prezenţă mai mare decât la toate alegerile europene de până acum din Slovenia.

În Slovacia, atacul asupra premierului pro-rus Robert Fico a zdruncinat campania şi ar putea spori sprijinul pentru coaliţia populistă a acestuia.

În Polonia, unde guvernul proeuropean al lui Donald Tusk a ajuns la putere la sfârşitul anului 2023, campania a continuat să fie marcată de fermieri indignaţi, susţinuţi de partidul de opoziţie naţionalist de dreapta Lege şi Justiţie (PiS).


Migraţia, în atenţia alegătorilor

Potrivit sondajelor, alegătorii din UE pun în balanţă probleme care variază de la războiul din Ucraina, perspectivele economice, protecţionismul comercial, inclusiv cu SUA, şi riscul inteligenţei artificiale (AI) până la ocuparea forţei de muncă, migraţie şi, de asemenea, schimbările climatice.

În Austria, de exemplu, conform unui sondaj realizat de Societatea Austriacă pentru Politici Europene, care a intervievat 5.400 de persoane, o politică uniformă a UE în materie de migraţie şi azil (56%) şi reducerea decalajului dintre bogaţi şi săraci (55%) se numără printre cele mai importante priorităţi pentru cetăţeni.

În Republica Cehă, grupuri populiste de extremă dreapta, precum Libertate şi Democraţie Directă (Svoboda a prima demokracie, sau SPD) au reuşit să facă din subiectul migraţiei o problemă majoră şi în aceste alegeri. Aceasta susţine că guvernul a negociat un pact de migraţie şi azil prost pentru Republica Cehă şi, astfel, a invitat migranţii în Europa şi în Republica Cehă.

ANO 2011, partidul fostului prim-ministru Andrej Babis, care face parte din grupul Renew Europe din Parlamentul European, a devenit treptat unul dintre cei mai vocali critici ai UE. Acesta se opune cu fermitate Acordului verde al UE şi Pactului privind migraţia şi azilul, adoptat recent. Potrivit sondajelor din luna mai, ANO 2011 ar urma să câştige alegerile cu 23,1 % din voturi.


Votul în vecinătatea UE

Deşi ţările europene care nu sunt membre ale UE nu pot vota la alegerile pentru Parlamentul European, în unele ţări se organizează totuşi campanii electorale.

Un exemplu este Bosnia şi Herţegovina (BiH). Pe 9 iunie, cetăţenii croaţi din Bosnia şi Herţegovina vor alege 12 europarlamentari din 300 de candidaţi şi 25 de liste. Alegerile vor avea loc în şapte locaţii din întreaga ţară.

Bosnia şi Herţegovina nu are reprezentanţi proprii în Parlamentul European, deoarece nu este membră a UE, dar politica reprezentanţilor croaţi tinde să se concentreze pe susţinerea extinderii UE şi pe alte probleme importante pentru Bosnia şi Herţegovina, în condiţiile în care croaţii locuiesc în ţară ca popor constitutiv.

Cu toate acestea, cetăţenii sloveni, polonezi şi români nu vor putea vota la alegerile europarlamentare din Bosnia şi Herţegovina, deoarece guvernul nu şi-a dat acordul în urma opoziţiei miniştrilor de naţionalitate sârbă. La Ljubljana, această decizie a fost calificată drept inacceptabilă, iar Ministerul de Externe l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri bosniac interimar în Slovenia pentru a-şi exprima protestul.


N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, APA, CTK, dpa, EFE, Europa Press, FENA, Lusa, STA, participante în proiectul enr. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)