Candidatul cap de listă al Partidului Socialiştilor Europeni (PES) a folosit cuvinte dure la adresa formaţiunii preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, Partidul Popular European (PPE), în cadrul unui interviu acordat miercuri European Newsroom, şi a subliniat importanţa faptului ca alegătorilor să le fie arătată o alternativă la extrema dreaptă.

Cu puţin timp înainte de alegerile europene, Nicolas Schmit, candidatul cap de listă al PES şi comisar european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, a subliniat că partidul său vrea să le arate alegătorilor o alternativă la partidele de extremă dreapta.

În plus, politicianul din Luxemburg a criticat Partidul Popular European pentru că nu a exclus posibilitatea cooperării cu extrema dreaptă după următoarele alegeri europene, spre deosebire de alte grupuri politice din Parlamentul European.

PPE "nu mai este o forţă creştin-democrată", ci a devenit un partid conservator deschis la cooperarea cu extrema dreaptă, a declarat el în interviul acordat miercuri pentru European Newsroom (enr), proiect la care participă şi AGERPRES.

PPE este cel mai mare grup din Parlamentul European şi partidul preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care este în cursa pentru un al doilea mandat.

Nu e loc pentru retorica urii

Politicianul de 70 de ani, care este mulţumit de cursul campaniei electorale, este prudent dar optimist în legătură cu rezultatul partidului său cu o săptămână înainte de începutul alegerilor europene.

"Dacă păstrăm acelaşi număr de locuri va fi corect, dar cred totuşi că am putea câştiga câteva în plus", a spus Schmit, care este în cursa pentru a deveni viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Grupul politic al Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) care reprezintă PES în Parlamentul European are în prezent 139 de eurodeputaţi, ceea ce îl face al doilea ca mărime.

Social-democratul a refuzat, totuşi, să dezvăluie vreo parte din strategia familiei sale politice pentru reînnoirea conducerii instituţionale a Uniunii Europene sau portofoliile pe care speră să le obţină în viitoarea Comisie. El a avertizat totuşi în privinţa "dezechilibrului" ca al doilea cel mai mare partid european să aibă un număr minoritar de comisari pentru că nu face parte din suficiente guverne.

În contextul în care campania electorală se apropie de final, socialiştii se vor concentra pe a le arăta votanţilor că partidul lor are idei şi proiecte în contrast cu extrema dreaptă. Schmit a spus că este necesar ca un cerc cât mai larg posibil de votanţi să fie informat să nu susţină partidele care promovează o retorică a urii.

Întrebat despre recentele atacuri asupra premierului slovac Robert Fico şi a politicienilor germani, el a spus că în cursul ultimilor ani a existat un discurs - dar nu exclusiv - al forţelor de extremă dreaptă care nu respectă "un anumit nivel de demnitate." El a adăugat: "Dacă vezi un astfel de discurs luând amploare, atunci pasul următor va fi violenţa şi acolo ne aflăm acum".

Socialiştii, împreună cu Liberalii, Stânga şi Verzii au condamnat recent violenţa într-un comunicat comun şi s-au angajat să nu coopereze cu partidele de extrema dreaptă după alegeri. PPE nu s-a alăturat acestei declaraţii comune, iar candidatul cap de listă al partidului, Ursula von der Leyen, nu exclude posibilitatea cooperării cu extrema dreaptă.

Faptul că nu au semnat este un adevărat şoc pentru mine

''Trebuie să spun că ascult ce spun creştin-democraţii autentici, de exemplu ce a spus (Jean-Claude) Juncker despre faptul că lasă această uşă deschisă şi faptul că nu au semnat această declaraţie este pentru mine un şoc real, pentru că creştin-democraţii pe care îi ştiu eu au fost printre părinţii fondatori ai procesului de integrare europeană. Iar acum nu exclud alianţe cu cei care sunt fundamental împotriva acestui proiect al Europei'', a afirmat Nicolas Schmit.

''PPE nu mai este forţa creştin-democrată care a contribuit la adâncirea integrării. El a devenit un partid conservator care nu exclude deschiderea faţă de extrema dreaptă. Aceasta este o realitate şi această responsabilitate pe care şi-o asumă este imensă'', a declarat Schmit.

El a adăugat că politicieni creştin-democraţi precum Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale a Germaniei, şi Alcide De Gasperi, primul prim-ministru al Republicii Italiene, ''se răsucesc în morminte''. Ambii sunt consideraţi, alături de alţii, părinţi fondatori ai Uniunii Europene.

Toate privirile pe Meloni

Nicolas Schmit crede că nu există nicio extremă dreaptă decentă în UE, aşa cum unii îi descriu pe Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), conduşi de premierul italian Giorgia Meloni.

"Dna Meloni, care a jucat un rol mai moderat până acum în Consiliu, nu a transformat în acţiuni concrete la nivel european, după ce a ajuns la conducerea guvernului, discursurile pe care le-a susţinut înainte. Dar ceea ce face în Italia arată că este aceeaşi persoană. Nu este genul de transformare care să ne permită să spunem că a devenit o mare democrată şi că a rupt-o cu trecutul fascist al partidului şi al ei personal", a spus Schmit.

Schmit a reamintit că italianca a afirmat că ea aduce în Europa revoluţia pe care o face în Italia. El a avertizat în continuare că, în Italia, Meloni a început cu restricţii asupra avorturilor, cu controlul media publice şi cu mai puţine drepturi pentru comunitatea LGTBIQ+.

"Aşadar, este aceasta o persoană în care am cu adevărat încredere că împărtăşeşte aceeaşi opinie fundamentală despre viitorul Europei? Este de râs'', a spus Schmit, care ulterior a numit-o pe Meloni ''un lup în blană de oaie''.

În timpul interviului, Schmit s-a referit şi la controversa legată de acordurile privind migraţia semnate de Uniunea Europeană şi Tunisia pentru a gestiona migraţia.

El a criticat faptul că, dincolo de conţinutul discutabil, Von der Leyen le-a acordat membrilor Comisiei doar o oră, într-o după-amiază de vineri, pentru a-şi exprima opinia despre pact. ''Doamna Meloni a fost mai bine informată decât mine'', a afirmat Schmit.

Extinderea UE: Atenţia pe procesul însuşi decât pe date specifice

În următoarea perioadă legislativă a UE pot fi aşteptaţi paşi suplimentari în procesul de extindere către Est şi către Balcanii Occidentali. Schmit a subliniat importanţa concentrării pe însuşi procesul de extindere decât pe stabilirea de date specifice pentru ţări pentru a deveni membre, întrucât aceasta ar putea crea aşteptări nerealiste şi dezamăgiri potenţiale.

Comisarul european a spus că speră ca procesul să poată fi accelerat şi gestionat mai bine, adăugând că Comisia a făcut propuneri privind procesul de extindere, care ar trebui ''să fie mai dinamic, mai pas cu pas, mai progresiv''.

Cu privire la Georgia, ţară candidată la aderarea la UE, care a adoptat recent o controversată lege privind influenţa străină, Schmit a spus că nu ar trebui împiedicată intrarea ţării în Uniune. Totuşi, trebuie afirmat clar că adoptarea acestei legi nu este în concordanţă cu eforturile pentru aderarea la UE.

"Georgia arată cu claritate în ce situaţie geopolitică ne aflăm şi ne arată foarte clar că Rusia nu a renunţat să domine, să creeze tensiune şi să limiteze suveranitatea a ceea ce ea consideră vecinătatea sa apropiată".

Schmit: Răspunsul israelian la atacurile Hamas este ''disproporţionat''

Atunci când a fost întrebat despre situaţia actuală din Israel şi Fâşia Gaza, Schmit a cerut să ''nu se pună sub semnul întrebării ce s-a întâmplat pe 7 octombrie, ceea ce a fost o crimă teribilă'', deşi a recunoscut că răspunsul israelian este ''absolut disproporţionat''. El a evidenţiat că în plus faţă de nerespectarea dreptului internaţional, sunt încălcate legile războiului.

Referitor la deplasarea din această săptămână în Israel a comisarului european pentru extindere Oliver Varhelyi, Schmit a afirmat că "să discuţi cu părţile implicate, să continui să discuţi, să faci vizite şi să schimbi puncte de vedere este mereu important''.

El a adăugat că ''nu prin tăcere se va obţine ceva''. AGERPRES/(AS - autori: Florin Ştefan, Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)