Noua Caledonie a fost vizată marţi de un ''atac cibernetic de o forţă inedită'' care între timp a fost "stopat", a anunţat miercuri guvernul caledonian, fapte care s-au produs "la scurt timp după" anunţarea de către preşedintele Emmanuel Macron a venirii sale în arhipelagul francez, informează AFP.

"Am fost vizaţi în timpul nopţii de un atac cibernetic de o forţă inedită în Noua Caledonie, când un furnizor de acces (la internet) a suferit un atac din exterior pe o adresă IP cu scopul de a satura reţeaua caledoniană", a explicat în timpul unei conferinţe de presă Christopher Gyges, membru al guvernului colegial local (loialiştii).

De atunci, "echipele statului şi ale OTP (Oficiul Poştei şi Telecomunicaţiilor) au reuşit să oprească acest atac înainte ca el să provoace pagube importante".

Atacul a avut loc "la scurt timp după anunţul privind venirea preşedintelui republicii în Noua Caledonie", a adăugat Gyges.

Emmanuel Macron a părăsit Parisul marţi seara pentru a se deplasa în Noua Caledonie, unde intenţionează să instaleze "o misiune" cu contururi încă fluide, în scopul de a aplana situaţia în arhipelag, scena unor revolte care au făcut şase morţi.

Anunţul privind venirea lui Macron a fost făcut marţi, cu puţin înainte de miezul zilei, ora Parisului.

În ceea ce priveşte atacul cibernetic, "milioane de emailuri au fost trimise în mod simultan pe o adresă de mail care avea drept obiectiv să copleşească" reţeaua şi "să o facă inoperantă", a mai precizat Gyges.

Protestele localnicilor au început săptămâna trecută. Aborigenii kanak sunt indignaţi de un amendament constituţional aprobat în Franţa care va modifica dreptul de vot, considerând că ponderea lor s-ar putea dilua.

Până acum, în revoltă şi-au pierdut viaţa şase oameni, dintre care trei tineri indigeni şi doi poliţişti francezi. Au fost incendiate mai multe sedii comerciale şi autovehicule, au fost jefuite magazine, s-au ridicat baricade, s-a blocat accesul la medicamente şi alimente.

Camera de comerţ a comunicat că au fost jefuite şi incendiate 150 de sedii de firme.

Partidele politice secesioniste cer guvernului de la Paris să renunţe la reforma electorală şi să reia tratativele. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)