Platforma video TikTok şi compania chineză ByteDance, creatoarea şi deţinătoarea aplicaţiei respective, au dat marţi în judecată guvernul Statelor Unite, apreciind că legea care obligă proprietara să îşi vândă acţiunile în termen de un an este neconstituţională, transmite AFP.

Legea adoptată la sfârşitul lui aprilie de Congresul SUA prevede că, dacă ByteDance nu se retrage din acţionariatul TikTok în termen de 12 luni, aplicaţia utilizată de circa 170 de milioane de americani va fi interzisă.

De partea reţelei sociale se situează multe personalităţi şi organizaţii neguvernamentale, care consideră că legea încalcă libertatea de exprimare a utilizatorilor, garantată de primul amendament la Constituţia Statelor Unite.

În plângerea depusă de avocaţii ByteDance la un tribunal federal din Washington se arată că "pentru prima dată în istorie Congresul a adoptat o lege care interzice o platformă de exprimare şi doar aceasta, permanent, la nivel naţional, şi interzice fiecărui american să participe la o comunitate online unică, având peste un miliard de oameni în întreaga lume".

TikTok a anunţat, imediat ce preşedintele american Joe Biden a promulgat legea adoptată de Congres, că va recurge la toate căile de atac legale posibile.

Reglementarea intitulată Protecting Americans From Foreign Adversary Controlled Applications Act (Legea pentru protecţia americanilor de aplicaţiile controlate de adversari străini) are la bază suspiciuni de manipulare şi spionare a utilizatorilor din SUA de către autorităţile chineze.

Casa Albă poate acorda un termen suplimentar de 90 de zile la cele 270 în care TikTok trebuie să găsească investitori din afara Chinei, în caz contrar platforma urmând să fie interzisă.

Conform avocaţilor, legiuitorii "pretind că nu este o interdicţie, deoarece oferă (companiei) ByteDance posibilitatea de a alege", însă "în realitate nu există nicio alegere". Ei au arătat în plângere că cesiunea este pur şi simplu imposibilă atât comercial, cât şi tehnologic şi juridic, în orice caz nu în termenul legal acordat.

Se adaugă şi argumentul riscului pentru alte platforme: "Dacă Congresul poate face asta, poate ocoli primul amendament (la Constituţie - n. red.) invocând securitatea naţională şi ordonând editorului unui ziar sau al unui site web să vândă pentru a evita închiderea".

Cazul ar putea ajunge chiar la Curtea Supremă a SUA, apreciază AFP. Cea mai înaltă instanţă ar putea ţine cont de argumentele legate de securitatea naţională.

TikTok a reuşit în 2020 să blocheze un decret cu efect similar semnat de preşedintele de atunci al Statelor Unite, Donald Trump. Recursul a dus la blocarea actului normativ de către un judecător care a considerat că motivele interdicţiei sunt exagerate, iar ordinul prezidenţial ameninţă libertatea de exprimare.

Noua lege încearcă să ocolească dificultăţile respective, inclusiv în statele americane care au încercat să interzică TikTok.

Profesorul de drept Gautam Hans de la Universitatea Cornell a declarat că susţinerea bipartizană a legii - atât din partea unor democraţi, cât şi a unor republicani - ar putea să îi determine pe judecători să respecte o decizie a Congresului privind existenţa unei ameninţări la adresa securităţii naţionale. El a menţionat că TikTok a avut deja câştig de cauză în contestaţiile legate de primul amendament, însă în lipsa unei dezbateri publice privind natura exactă a riscurilor de securitate este greu de stabilit de ce o lege "atât de inedită" ar trebui validată de instanţe.

TikTok se prevalează tocmai de acest argument, afirmând că legea nu specifică nicio ameninţare. "Chiar şi declaraţiile unor membri ai Congresului şi raportul unei comisii parlamentare indică doar îngrijorări faţă de posibilitatea 'ipotetică' a utilizării TikTok în scopuri rele în viitor", iar "aceste îngrijorări speculative sunt departe de nivelul cerinţelor în cazul implicării drepturilor din primul amendament", susţin avocaţii. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)