Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, va fi operat de hernie duminică seara, după şedinţa săptămânală a cabinetului, a anunţat duminică biroul său într-un comunicat - informează TPS.

Întrucât Netanyahu, în vârstă de 74 de ani, se va afla sub anestezie generală în timpul intervenţiei, vicepremierul şi ministrul justiţiei Yariv Levin va îndeplini funcţia de prim-ministru interimar.

"În urma consultării cu medicii săi, s-a decis ca în această seară, la sfârşitul programului (duminică 31 martie), premierul să ajungă la spital pentru o operaţie de hernie", se arată în comunicat.

Hernia a fost descoperită în timpul unui control de rutină sâmbătă seara.

O hernie apare atunci când un organ sau un ţesut iese în afară printr-un punct slab în muşchiul sau ţesutul conjunctiv din jur care în mod normal menţine acel organ la locul lui. Acest lucru se întâmplă de obicei în peretele abdominal, dar poate apărea şi în alte zone ale corpului. Pacienţii sunt de obicei spitalizaţi una-trei zile, în funcţie de gravitate, scrie TPS.

Anul trecut în iulie, Netanyahu a suferit o intervenţie chirurgicală pentru a i se implanta un stimulator cardiac.

Ca şi atunci, Netanyahu se confruntă cu o complicată situaţie politică, agravată acum de războiul dintre Israel şi Hamas şi de noile tensiuni de la graniţa cu Libanul, comentează EFE.

Duminică seara, la Ierusalim va începe o manifestaţie antiguvernamentală de patru zile, la care vor participa pentru prima dată şi familiile ostaticilor răpiţi de Hamas în Fâşia Gaza şi care va cere clasei politice să ajungă la un acord pentru eliberarea prizonierilor şi să convoace noi alegeri.

Manifestanţii vor începe un marş la ora locală 18:15 (15:15 GMT) prin cartierul Givat Ram - unde se află structurile de putere ale Israelului - până la Knesset (parlament), unde intenţionează să campeze timp de patru zile, perioadă în care vor avea loc şi proteste nocturne.

Printre participanţi se numără liderul opoziţiei Yair Lapid, rude ale victimelor şi ostaticilor Hamas, precum şi Moshe Radman, unul dintre liderii protestelor împotriva reformei judiciare din 2023, mişcare care acum fuzionează cu cea a familiilor prizonierilor pentru a cere alegeri anticipate în ţară. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Preda)