Membrii Parlamentului European au cerut măsuri suplimentare pentru a pregăti un caz în instanţă împotriva Comisiei Europene referitor la deblocarea a miliarde de euro din fonduri europene pentru Ungaria. În decembrie, Comisia Europeană a eliberat fonduri pentru a obţine sprijinul Ungariei pentru Ucraina. Consiliul European urmează să discute din nou despre ajutorul financiar pentru Kiev la un summit extraordinar la începutul lui februarie, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.

Într-o rezoluţie adoptată joi, europarlamentarii au solicitat Consiliului European să adopte următorul pas împotriva Ungariei conform Articolului 7, alineatul (2) al Tratatului UE, care în cele din urmă ar putea conduce la privarea ţării de dreptul de vot.

De asemenea, rezoluţia cere Comisiei de afaceri juridice (JURI) şi Serviciului juridic ale Parlamentului European să investigheze deblocarea fondurilor şi să stabilească dacă este necesară o acţiune juridică împotriva Comisiei Europene. Dacă există indicii ale încălcării legislaţiei UE, cazul va fi trimis la Curtea Europeană de Justiţie.

În decembrie, Comisia Europeană a eliberat pentru Ungaria în jur de 10 miliarde de euro din fonduri UE îngheţate, în pofida acuzaţiilor continue de abuz de putere şi corupţie în ţară. Comisia a deblocat banii pentru Budapesta luna trecută în contextul în care Bruxellesul aştepta să obţină susţinerea premierului ungar Viktor Orban pentru sprijin suplimentar pentru Ucraina. Ungaria s-a opus totuşi acordului la ultimul summit al liderilor UE, în luna decembrie.

Ungaria a fost singura ţară care s-a opus consensului convenit de ceilalţi 26 de parteneri pentru a revizui cadrul financiar multianual al UE (CFM) pentru 2021-2027. În afară de ajutorul pentru Ucraina, el include o reconsolidare a politicii privind imigraţia şi de vecinătate, a investiţiilor strategice şi a sprijinului în cazul dezastrelor naturale.

Eşecul în a promite mai mult ajutor pentru a sprijini bugetul Ucrainei în următorii patru ani a însemnat un şoc pentru ţară, venit chiar după ce UE a făcut pasul simbolic de a fi de acord cu deschiderea discuţiilor pentru aderare.


Ungaria riscă să-şi piardă dreptul de vot

Parlamentul a susţinut că executivul UE (Comisia Europeană) a greşit atunci când a permis deblocarea a 10 miliarde de euro de la bugetul european pentru Ungaria, recunoscând că reforma judiciară promovată de guvernul lui Viktor Orban reprezintă un progres suficient în îmbunătăţirea independenţei justiţiei în această ţară. Într-o dezbatere parlamentară despre summitul din decembrie, desfăşurată miercuri, eurodeputaţi din mai multe grupuri politice au criticat aspru deblocarea din decembrie.

În mai anul trecut, Ungaria a aprobat o nouă lege privind reforma justiţiei. "Asta am cerut şi Ungaria a livrat'', a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în această săptămână în Parlamentul European. Totuşi, Parlamentul este îngrijorat că aceşti bani ar putea ajunge la Ungaria fără a exista măsuri de control adecvate pentru a asigura un management financiar solid şi protecţia bugetului european. De asemenea, el consideră că reforma judiciară recentă nu este suficientă pentru a-i risipi temerile.

Von der Leyen, totuşi, i-a reasigurat miercuri pe membrii PE că Bruxellesul nu va elibera alte fonduri Ungariei cât timp Budapesta nu-şi rezolvă deficienţele cu privire la drepturile comunităţii LGTBIQ+, libertatea academică şi dreptul la azil - chestiuni care în prezent sunt cauza rămânerii îngheţate a altor 20 de miliarde de euro.

Un grup de parlamentari europeni din întregul spectru politic cred că, în cazul în care Comisia deblochează alte fonduri pentru Ungaria fără a fi îndeplinite condiţiile, Parlamentul European îşi va rezerva dreptul de a trece la alte acţiuni politice şi juridice.

În faţa presiunii în creştere legate de presupusele încălcări ale statului de drept în Ungaria, ţara riscă şi să fie privată de dreptul său de vot. Rezoluţia votată de Parlament îi cere Consiliului European să examineze această posibilitate în conformitate cu procedura privind statul de drept prevăzută de Articolul 7.

''Pentru moment noi, Parlamentul European, nu cerem privarea Ungariei de dreptul de vot, dar îi solicităm Consiliului să iniţieze o examinare'' a acestei posibilităţi, a spus eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

Biroul premierului sloven Robert Golob consideră escaladarea drept un scenariu rău atât pentru UE, cât şi pentru Ungaria. "Nu vrem să vedem privarea de drepturi a niciunei ţări, dar în acelaşi timp UE ca întreg nu poate fi ţinută ostatică de un singur stat membru, Ungaria sau oricare altul'', a răspuns biroul unor întrebări adresate de agenţia de presă slovenă STA.

Şefa diplomaţiei belgiene Hadja Lahbib, a cărei ţară deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE, a afirmat că pentru ea statul de drept se află "în centrul acţiunii politice'' şi a anunţat că ţara sa va organiza o nouă audiere despre Ungaria în cadrul dosarului statul de drept.


În cele din urmă Budapesta nu este izolată?

După întâlnirea de marţi cu aliatul său premierul slovac Robert Fico, Orban a spus că Budapesta ar dori să contribuie echitabil la noul pachet de ajutor, cu condiţia ca acest lucru să se întâmple în afara bugetului blocului comunitar.

''Ungaria este gata să sprijine Ucraina, va face asta din propriul său buget, nu trebuie să cerem împrumuturi în comun cu nimeni şi nu vrem ca această chestiune să fie inclusă în bugetul UE'', a afirmat prim-ministrul ungar. ''Dacă vrem să ajutăm Ucraina... trebuie să o facem fără a afecta bugetul UE'', a adăugat el.

Ambii lideri au criticat trimiterea de ajutor Ucrainei, deşi Fico a sprijinit pachetul pe care Viktor Orban l-a blocat în decembrie. Vorbind alături de Orban, Fico a spus că propunerea Ungariei este ''raţională şi semnificativă''.

Potrivit relatărilor media, premierul italian Giorgia Meloni încearcă să îl convingă pe Orban să renunţe la veto-ul său în schimbul aderării partidului lui, Fidesz, la grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).


Orban menţine legăturile cu Kremlinul

Viktor Orban este singurul lider din UE care a menţinut legături strânse cu Kremlinul în urma invaziei ruse în Ucraina. Totuşi, la summitul liderilor UE de la Bruxelles de luna trecută, el nu a stat în calea unei decizii de începere a negocierilor cu Ucraina privind aderarea la UE.

Rusia a lăudat Budapesta pentru blocarea ajutorului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spunând că Ungaria, "spre deosebire de multe alte ţări europene, îşi apără ferm interesele, ceea ce este impresionant''. Moscova a fost mult mai critică la adresa deciziei UE de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi cu fosta republică sovietică Moldova şi de a face din Georgia un candidat oficial la aderare.

În octombrie, Ungaria a ameninţat şi cu veto-ul său faţă de aderarea Bulgariei la Schengen dacă această ţară nu aboleşte taxa de tranzit pentru gazul rusesc. Premierul bulgar Nikolai Denkov a indicat locul unde ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a ridicat această problemă - Beijing, unde o delegaţie a guvernului ungar participa la a treia ediţie a Forumului pentru cooperare internaţională 'Noul Drum al Mătăsii' şi unde Orban a avut o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin.

"Cineva s-ar putea întreba dacă există alte interese la mijloc'', a remarcat Denkov.


Va urma

În urma votului de joi din Parlamentul European asupra rezoluţiei, chestiunea va merge acum la Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, care va trebui să pregătească acest caz cu Serviciul juridic al instituţiei şi să decidă dacă va iniţia un proces în instanţă.

Între timp, liderii UE se vor reuni la 1 februarie pentru un alt summit menit să depăşească veto-ul lui Viktor Orban faţă de finanţarea pentru Ucraina. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a decis să amâne decizia pentru a convinge Ungaria să se alăture acordului sau pentru a găsi o soluţie care ar permite avansarea în lipsa sprijinului ungar. Oficialităţi UE afirmă că dacă nu pot convinge Ungaria, celelalte 26 de state membre vor încerca să furnizeze bani în afara bugetului UE, dar aceasta probabil va fi pentru o perioadă mai scurtă.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, AGERPRES, ANSA, APA, BTA, dpa, EFE, STA participante în proiectul enr. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)