Iranul restrânge "într-un mod fără precedent" cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), care e ca şi cum ar fi "luată ostatică", a declarat joi directorul general al agenţiei, Rafael Grossi, pentru France Presse.

Această organizaţie a ONU se străduieşte din 2021 să controleze programul nuclear iranian, care continuă să crească în putere, chiar dacă Teheranul neagă că ar dori să construiască o bombă atomică.

"Este o situaţie foarte frustrantă. Ne continuăm activităţile acolo, dar la minimum", a afirmat Rafael Grossi într-un interviu pentru AFP în marja reuniunii Forumului Economic Mondial de la Davos. Iranienii "ne restrâng cooperarea într-un mod fără precedent", a denunţat el.

Astfel, "unii dintre inspectorii noştri au fost excluşi din echipe din cauza naţionalităţii lor", a indicat Grossi. "Aceştia sunt unii dintre cei mai buni inspectori ai noştri. Aşadar, este un mod de a ne pedepsi pentru lucruri exterioare - atunci când este ceva ce nu le place, când Franţa, Marea Britanie sau SUA spun ceva ce nu le place", a adăugat el.

"Este ca şi cum ar lua AIEA ostatică în disputele lor politice cu alte ţări", o situaţie "inacceptabilă", a denunţat el. Iranienii "trebuie să lase agenţia să aibă tot accesul de care are nevoie", a insistat Grossi.

Iranul şi-a încetinit ritmul de producţie a uraniului îmbogăţit la 60% anul trecut, ceea ce a fost văzut ca un gest pozitiv, în timp ce discuţii informale s-au reluat cu SUA. Dar a accelerat din nou la sfârşitul anului 2023.

"Există un platou în acest moment", potrivit lui Grossi, "dar acest lucru s-ar putea schimba în câteva zile, nu se ştie niciodată".

Animozitatea între Washington şi Teheran s-a amplificat odată cu conflictul între Israel şi Hamas, Washingtonul şi Teheranul acuzându-se reciproc de înrăutăţirea situaţiei.

"Deteriorarea situaţiei politice de acolo are un impact direct, în sensul că tensiunile sunt exacerbate, poziţiile se cristalizează şi devin mai tensionate, iar flexibilitatea este mai redusă. Şi este un cerc vicios", spune Grossi.

"Diplomaţie, diplomaţie, diplomaţie" - aceasta este singura soluţie, în opinia sa. "Trebuie să continuăm să vorbim, trebuie să împiedicăm ca situaţia să se deterioreze până la punctul în care va fi imposibil să ieşim din ea", susţine el.

"Nu aş exclude posibilitatea să mă întorc în Iran", spune Grossi, dar situaţia trebuie discutată "la un nivel foarte înalt".

Un alt loc în care AIEA se luptă pentru a-şi trimite inspectorii este centrala ucraineană de la Zaporojie, în estul Ucrainei, unde situaţia rămâne "foarte îngrijorătoare", potrivit acestuia.

Această centrală nucleară, cea mai mare din Europa, se află în mâinile forţelor ruse din martie 2022, iar ruşii au afirmat recent că au refuzat accesul AIEA în sălile reactoarelor din motive de "securitate".

"Trebuie să mergem şi acolo", spune Grossi.

"Uneori cerem să mergem într-un loc, oamenii de la securitate spun nu, noi insistăm... Nu este întotdeauna uşor, dar suntem foarte insistenţi şi ajungem să vedem ceea ce trebuie să vedem", afirmă el.

"Am reuşit să vedem acoperişurile tuturor reactoarelor", afirmă Grossi. "Am putut să confirmăm că nu există o militarizare a centralei în sensul că nu există echipament militar greu sau echipamente de artilerie", susţine şeful AIEA, adăugând că, în ultimele luni, nu au existat atacuri directe în zona uzinei.

În schimb, Rafael Grossi a menţionat "pene de curent şi întreruperi ale alimentării externe cu energie electrică, ceea ce este la fel de periculos pentru că, dacă pierdem energia electrică, pierdem capacitatea de a răci reactoarele şi ar putea avea loc un accident", avertizează el. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lãzãroiu)