Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, în drum spre un nou turneu în Orientul Mijlociu, s-a întâlnit sâmbătă în Creta cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, la câteva ore după o lungă întrevedere la Istanbul cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Întâlnirea dintre cei doi a avut loc la Chania, unul dintre principalele oraşe de pe insula elenă Creta, în reşedinţa privată a premierului grec, notează AFP.

Foto: (c)  DIMITRIS PAPAMITSOS GREECE PRIME MINISTER OFFICE HANDOUT/EPA 

Ministrul grec de externe Giorgos Gerapetritis a afirmat sâmbătă că este doar o chestiune de timp până când Grecia se va alătura programului american de avioane de luptă F-35, în timp ce Atena aşteaptă furnizarea lor de ceva timp.

"Modernizarea forţelor armate este o problemă importantă", a subliniat şeful diplomaţiei elene pe canalul Skai.

La Istanbul, întâlnirea dintre Blinken şi Erdogan într-una dintre reşedinţele prezidenţiale de pe Bosfor a durat peste 75 de minute, potrivit unor surse diplomatice americane, după o primă întâlnire a lui Antony Blinken cu omologul său turc Hakan Fidan.

Acesta din urmă, potrivit unei surse diplomatice, a pledat pentru "o încetare imediată a focului" pe teritoriul Fâşiei Gaza.

Discuţiile cu preşedintele turc s-au concentrat pe situaţia din Gaza şi intrarea Suediei în NATO, potrivit unui comunicat de presă al Departamentului de Stat.

Foto: (c)  TURKISH PRESIDENT PRESS OFFICE HANDOUT/EPA 

Blinken a insistat pe lângă preşedintele turc asupra "necesităţii de a împiedica o extindere a conflictului, de a creşte ajutorul umanitar, de a reduce numărul de victime civile, de a lucra la o pace regională durabilă şi de a avansa spre stabilirea unui stat palestinian".

Mai mult, conform unui scurt comunicat de presă, oficialul american a cerut "finalizarea (procesului) de aderare a Suediei la NATO", care încă nu are acordul Turciei şi Ungariei.

După această scurtă escală în Creta, Antony Blinken urmează să se deplaseze în Iordania apoi în Israel, în Cisiordania ocupată şi în alte ţări din regiune pentru a încerca să facă să fie evitat un conflict regional, la trei luni după începerea războiului între Israel şi Hamas.

Blinken vrea să-şi cheme interlocutorii să-şi folosească canalele de comunicare cu Iranul pentru a transmite că SUA nu caută escaladarea, dar că îşi vor apăra interesele atunci când vor fi atacate, potrivit unui oficial american care a vorbit sub condiţia anonimatului.

În Siria şi Irak, atacurile asupra bazelor militare americane s-au multiplicat în ultimele săptămâni, iar rebelii houthi din Yemen, sprijiniţi de Iran, îşi înmulţesc atacurile în Marea Roşie împotriva navelor comerciale, pentru a împiedica traficul maritim internaţional în "sprijinul" palestinienilor.

În ceea ce priveşte aderarea Suediei la NATO, cealaltă problemă ridicată de Antony Blinken în timpul escalei la Istanbul, Comisia de afaceri externe a parlamentului turc a făcut un prim pas la sfârşitul lunii decembrie. Dar legislativul trebuie să aprobe protocolul cu o majoritate pentru a pune capăt celor 20 de luni de suspans.

Ankara reproşează Stockholmului o presupusă clemenţă faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul Suediei şi că ar face uz de puterea sa de blocare a livrării a 40 de avioane americane de luptă F-16 către Turcia şi a kiturilor de modernizare pentru aparatele pe care Turcia le are deja.

Guvernul american nu este ostil vânzării de F-16 Turciei, dar Congresul s-a opus până acum, potrivit unei surse de la Departamentul de Stat, condiţionând-o de intrarea Suediei în NATO.

Din cauza tensiunilor recurente între Turcia şi Grecia - de asemenea membră NATO - Atena este îngrijorată de aceste livrări, chiar dacă relaţiile dintre cei doi vecini s-au mai încălzit recent.AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Andreea Preda)