Ucraina creşte presiunea asupra Rusiei cu atacuri în spatele frontului, în timp ce Moscova efectuează lovituri împotriva industriei de război şi a obiectivelor militare ucrainene, pe fondul acuzaţiilor privind posibila utilizare de către armata rusă de rachete nord-coreene, relatează vineri EFE.

"O tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist cu drone cu aripă fixă împotriva unor ţinte de pe teritoriul Rusiei a fost împiedicată la primele ore ale dimineţii", a declarat vineri Ministerul rus al Apărării.

"Mijloacele antiaeriene au interceptat şi doborât 36 de drone ucrainene deasupra teritoriului republicii Crimeea şi una deasupra regiunii Krasnodar", adiacentă mărilor Neagră şi Azov, indică acelaşi minister.

Acest nou atac intervine după ce joi apărarea antiaeriană rusă a declarat că ar fi doborât 10 rachete ucrainene care însă nu au provocat pagube majore, potrivit autorităţilor ruse, dar care au distrus un post de comandă rusesc, potrivit Kievului.

"Nu numai că a fost distrus un post de comandă, dar atacul major de ziua trecută a provocat daune serioase sistemului de apărare al peninsulei Crimeea", a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Comandamentului ucrainean Sud, Natalia Gumeniuk, citată de televiziunea de stat ucraineană.

Atacul precedent, de altfel nu primul de acest gen, face ca forţele ruse să aibă "o isterie în schimbarea poziţiilor, deoarece încearcă să manevreze şi să relocheze atât sistemele de apărare, cât şi obiectivele pe care le protejează", a specificat ea.

Deşi Rusia nu a recunoscut distrugerea postului său de comandă în Crimeea, mass-media ruse precum canalul Telegram Visegrad24 a afirmat că şeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, ar fi fost ucis în urma atacului asupra postului de comandă de lângă Sevastopol (şi nu departe de Evpatoria), informaţie pe care ucrainenii înşişi au primit-o cu mult scepticism.

"Există multe versiuni despre cine ar fi putut muri acolo, chiar am auzit numele de familie al lui Gherasimov. Ar fi o veste bună, dar cred că acest lucru nu corespunde realităţii", a declarat pentru canalul de televiziune Espreso purtătorul de cuvânt al corpului de voluntari Iug (Sud) ucrainean, Serhi Bratciuk.

În acelaşi timp, Ministerul rus al Apărării a informat vineri în raportul său săptămânal că, în ultimele şapte zile, forţele sale au a lansat 41 de lovituri combinate cu arme de înaltă precizie şi un atac masiv asupra unor "ţinte ale industriei militare ucrainene, aerodromuri militare, arsenale şi depozite de combustibil".

În plus, ministerul a indicat că atacurile au lovit, de asemenea, "zone în care sunt staţionate unităţi ale Forţelor armate ale Ucrainei, unităţi naţionaliste şi mercenari străini".

În acelaşi timp, serviciile de informaţii ale SUA au acuzat Rusia că ar fi utilizat rachete balistice nord-coreene, informaţii amplificate de John Kirby, unul dintre purtătorii de cuvânt al Casei Albe, care a indicat chiar şi data presupusele lor lansări.

Responsabilul american a afirmat că forţele ruse au lansat cel puţin una dintre aceste rachete pe 30 decembrie, rachetă ce a căzut pe un câmp în regiunea Zaporojie, sudul Ucrainei, şi alte câteva pe 2 ianuarie, în timpul unui nou atac masiv care a făcut şase morţi la Kiev, în împrejurimile capitalei şi la Harkov (est), conform AFP.

Washingtonul a condamnat în decursul mai multor luni intenţia Coreei de Nord de a furniza arme Rusiei şi a criticat vehement întâlnirea din septembrie 2023 dintre liderul nord-coreean Kim Jong-un şi preşedintele rus Vladimir Putin, în urma căreia nu a fost făcut public niciun acord.

Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of Warfare - ISW), cu sediul în SUA, recunoscând "succesul relativ" în utilizarea combinată a rachetelor balistice şi de croazieră de către forţele ruse, a sugerat posibilitatea ca, în absenţa unor capacităţi suficiente de producţie de rachete, Rusia "să fie nevoită să obţină rachete balistice din străinătate" pentru a consolida aceste câştiguri.

În timp ce Moscova păstrează tăcerea pe această temă, purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene ucrainene, Iuri Ignat, a ales să nu confirme utilizarea acestor rachete în ţara sa, notează EFE.

"În acest moment nu avem nicio dovadă că aceste rachete nord-coreene au fost folosite", a spus el în timpul unei intervenţii la televiziunea ucraineană.

Cu toate acestea, consilierul biroului prezidenţial ucrainean, Mihailo Podoliak, a considerat suficiente argumentele Washingtonului şi a denunţat că niciodată în istorie "axa răului" nu a fost atât de evidentă.

"Nu se mai ascund. Rusia, în cadrul războiului său de genocid, a atacat pentru prima dată Ucraina cu rachete primite din Coreea de Nord. În sfârşit şi-au dat jos măştile", a spus el pe Telegram.

Mai mult, şeful administraţiei militare regionale din regiunea Harkov, Oleg Sinegubov, a declarat vineri că "ţara care a produs rachetele cu care invadatorii au atacat Harkovul pe 2 ianuarie nu este Federaţia Rusă", potrivit agenţiei de presă Unian. "Efectuăm toate cercetările necesare pentru a stabili ţara de origine. În primul rând, voi spune că marcajele de pe aceste rachete au fost şterse. Totuşi, ceea ce putem vedea este că ţara de origine nu este Federaţia Rusă ", a afirmat oficialul ucrainean. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)