Rusia deplasează rezerve din batalioanele de asalt către regiunea Harkov în nord-estul Ucrainei pentru a încerca să cucerească oraşul Kupiansk, unde se află un important nod logistic ce poate fi un punct de plecare pentru o ofensivă mai amplă spre vest, relatează sâmbătă agenţia EFE, citând responsabili militari ucraineni.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank din SUA, a menţionat de asemenea sâmbătă în evaluarea sa zilnică despre evoluţia frontului ucrainean că trupele ruse îşi continuă ofensiva în apropiere de Kupiansk şi au înaintat în acel sector al frontului.

Potrivit unei analize din cotidianul german Bild, după ce trupele ruse au revenit în ofensivă în urma contraofensivei ucrainene eşuate din vară, Moscova urmăreşte de acum înainte nu doar să ocupe cele patru regiuni din estul şi sud-estul Ucrainei pe care le-a anexat pe hârtie, dar le controlează doar parţial (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), ci să înainteze de asemenea în regiunea nord-estică Harkov până la râul Oskil şi în regiunea Dnipropetrovsk, aflată la sud de Harkov.

Obiectivul Rusiei, conform aceleiaşi analize, ar fi astfel de a crea în următoarele 36 de luni o largă fâşie de securitate care să împiedice Kievul să ameninţe teritoriul rus. În cadrul acestei strategii se înscrie şi ofensiva aflată în derulare asupra oraşului Kupiansk, situat la mai puţin de 50 de kilometri de graniţa rusă.

În acest timp, presa americană a început să scrie din nou despre existenţa unor divergenţe între Kiev, care pregăteşte o nouă contraofensivă după eşecul celei din vară, şi Washington, care i-a recomandat să se concentreze pe conservarea teritoriului aflat sub controlul său.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a răspuns acestor relatări cu un articol în care califică drept "greşeală" orice posibilă negociere cu preşedintele rus Vladimir Putin şi consideră în continuare, asemeni preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, că "nu există nicio îndoială că victoria (Ucrainei) este posibilă", dar cu condiţia ca Europa şi SUA să ofere Ucrainei tot ce solicită în materie de sprijin militar şi să-şi dezvolte rapid capacităţile industriei de apărare.

"Un ajutor militar adecvat, care să includă avioane, drone, apărare antiaeriană, muniţii de artilerie, armament cu rază lungă de acţiune care să ne permită să lovim dincolo de liniile inamice; dezvoltarea rapidă a capacităţii industriale a Statelor Unite şi Europei, la fel şi cea a Ucrainei, pentru a satisface nevoile armatei ucrainene şi a completa arsenalele americane şi europene (diminuate de ajutorul oferit Ucrainei)", a indicat ministrul de externe ucrainean.

Acesta consideră că o eventuală încetare a focului nu va face decât să-i permită armatei ruse să-şi consolideze poziţiile cu noi şi impenetrabile câmpuri de mine, care au jucat un rol important în eşecul contraofensivei ucrainene.

Acest eşec al contraofensivei a creat fricţiuni, de o parte între preşedintele Zelenski şi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, şi de cealaltă parte între Kiev şi Washington, care aveau fiecare altă viziune asupra abordării contraofensivei, în timp ce Occidentul nu a reuşit să satisfacă cererile Kievului cu privire la livrarea de arme şi muniţii, a semnalat Washington Post într-o analiză publicată săptămâna trecută.

Ofiţerii americani implicaţi, alături de cei britanici, în planificarea contraofensivei erau încrezători că un atac frontal masiv al trupelor mecanizate pe o singură axă, în direcţia oraşului Melitopol, va străpunge decisiv liniile ruseşti. Armata ucraineană a recurs la un atac mecanizat masiv, dar pe trei axe, pe cea sugerată de SUA, plus alte două către oraşele Berdiansk şi Bahmut, sperând că va forţa astfel armata rusă să-şi disperseze forţele. Însă după patru zile de ofensivă a trupelor mecanizate, câmpul de luptă era presărat cu echipamente militare ucrainene distruse, inclusiv blindate americane Bradley, tancuri germane Leopard şi vehicule pentru deminare, iar numărul mare de soldaţi ucraineni morţi şi răniţi a prăbuşit moralul trupelor.

În faţa acestei situaţii, pentru a opri pierderile umane în rândul trupelor ucrainene şi a nu pierde întregul echipament occidental - circa 60% din armamentul greu ucrainean angajat în contraofensivă fusese deja distrus sau avariat -, generalul Zalujnîi a schimbat tactica şi a ordonat atacuri ale infanteriei în grupuri mici, de circa 10 soldaţi, idee neagreată de Pentagon.

În cele din urmă, planul iniţial, acela ca trupele ucrainene să ajungă la Marea Azov în 60 până la 90 de zile, nu a fost atins. Trupele ucrainene au avansat doar circa 20 de kilometri prin câmpurile de mine şi au eliberat o suprafaţă de numai aproximativ 200 de kilometri pătraţi, iar acum se văd din nou în defensivă în unele sectoare ale frontului.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Preda)