Europa are o fereastră de timp de numai 5 până la 8 ani pentru a-şi creşte capacitatea de apărare, inclusiv cea a industriei militare, în timp ce SUA se reorientează tot mai mult către regiunea Indo-Pacifică, a estimat ministrul german al apărării Boris Pistorius într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag, preluat sâmbătă de agenţiile Reuters şi EFE.

Rusia îşi sporeşte considerabil producţia de armament pentru a susţine războiul în Ucraina şi ameninţă de asemenea statele baltice, Georgia şi Republica Moldova, ameninţări care "trebuie luate foarte în serios", a indicat ministrul german. În acest timp, a continuat Boris Pistorius, Statele Unite probabil îşi vor reduce angajamentul militar în Europa şi se vor orienta tot mai mult către regiunea Indo-Pacifică, "indiferent cine va fi următorul preşedinte".

Prin urmare, "noi, europenii, trebuie să ne implicăm mai mult pentru asigurarea securităţii pe continentul nostru", consideră Boris Pistorius, care a admis totuşi că o creştere a producţiei de arme şi muniţii nu se poate face de azi pe mâine. "Avem circa 5-8 ani pentru a recupera, în termeni de forţe armate, industrie şi societate", estimează el.

Cât despre problemele armatei germane, ministrul Pistorius a menţionat că una dintre ele este numărul redus al efectivelor în urma eliminării stagiului militar obligatoriu. Prin urmare, el s-a pronunţat pentru reintroducerea acestui stagiu, dar după modelul Suediei, în care toţi tinerii sunt recrutaţi, însă numai unii dintre ei sunt chemaţi efectiv pentru efectuarea stagiului militar. Totuşi, premierul german Olaf Scholz s-a declarat deja împotriva revenirii la stagiul militar obligatoriu.

La fel ca în cazul altor ţări europene, războiul din Ucraina şi ajutorul militar oferit acestei ţări au evidenţiat carenţele industriei de apărare germane, în special în ce priveşte capacitatea producţiei de muniţii, în timp ce livrările către Kiev au diminuat considerabil stocurile de muniţii ale armatelor europene, confruntate acum cu o dublă provocare, de a completa aceste stocuri şi de a continua să trimită muniţii armatei ucrainene. De pildă, din cele un milion de obuze de calibrul 155 mm pe care UE le-a promis în martie Ucrainei pentru a-i fi furnizate pe parcursul unui an, au fost obţinute până în prezent mai puţin de jumătate.

Pe de altă parte, ministrul german al apărării spune că s-ar putea să fie nevoie ca Uniunea Europeană să ofere ea ajutorul financiar american pentru Ucraina, dacă la Washington nu va fi deblocat noul pachet de asistenţă financiară de 61,4 miliarde de dolari pentru care preşedintele democrat Joe Biden a cerut aprobarea Congresului, unde acest ajutor este în continuare blocat de republicani, care le cer democraţilor în schimbul aprobării lui sporirea măsurilor împotriva migraţiei ilegale. Însă nici UE nu a reuşit să aprobe un nou ajutor financiar pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, după ce Ungaria s-a opus la summitul european de săptămâna aceasta, dar discuţiile vor continua. AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)