Israel-Hamas / Atacul de la 7 octombrie din Israel: Bilanţul s-a clarificat în mare parte, dar rămân întrebări fără răspuns
În total au murit 1.139 de persoane în atacurile Hamas de la 7 octombrie din Israel, între care circa 700 de civili, aproximativ 70 de străini şi 36 de copii, un bilanţ care permite înţelegerea mai exactă a masacrelor comise de organizaţia palestiniană, dar şi pune sub semnul întrebării anumite mărturii iniţiale, scrie vineri AFP.
În acea zi de Sabat, sute de oameni înarmaţi din mişcarea islamistă palestiniană Hamas s-au infiltrat în sudul Israelului plecând din Fâşia Gaza. Ei au ucis oameni la întâmplare pe străzi, în case din mai multe oraşe şi kibbutz-uri sau la un rave-party.
Armata israeliană a avut nevoie de mai mult de trei zile de lupte violente pentru a redobândi controlul asupra zonelor atacate.

Foto: (c) ATEF SAFADI / EPA
Ţara a fost îngrozită de acest atac împotriva civililor de o amploare şi o violenţă nemaivăzute de la înfiinţarea statului Israel, în 1948, şi însoţit de violenţe sexuale pentru investigarea cărora a fost declanşată o anchetă a poliţiei.
Pe 14 octombrie, autorităţile au anunţat un bilanţ de "peste 1.400 de persoane (...) ucise (...) de teroriştii Hamas". Pe 10 noiembrie, Ministerul de Externe a publicat o "estimare actualizată" potrivit căreia combatanţii Hamas "au asasinat cu sânge rece circa 1.200 de persoane" în Israel, fără a furniza mai multe detalii.
Numeroase trupuri au fost arse, între care şi familii întregi care au împărtăşit această soartă chiar în casa lor, sau mutilate oribil. Medicii legişti au avut nevoie de săptămâni pentru a identifica toate aceste cadavre şi, la 13 decembrie, au mai rămas doar cinci persoane date dispărute, între care patru israelieni, potrivit biroului prim-ministrului.
Nova, 364 de morţi
Pentru a cunoaşte identitatea şi vârsta victimelor civile sunt necesare datele furnizate de sistemul israelian de securitate socială, Bituah Leumi.
Pe site-ul său de internet figurează lista celor 695 de civili israelieni ucişi pe 7 octombrie şi în zilele care au urmat, fiecare cu identitatea şi circumstanţele morţii. Printre ei, 36 de minori, între care 20 de sub 15 ani, şi zece persoane ucise de rachete.
Foto: Foto: (c) ABIR SULTAN / EPA
Cea mai tânără victimă a Hamas, micuţa Mila Cohen, de 10 luni, a fost împuşcată mortal în kibbutz-ul Beeri, în care trăia.
Trei copii care făceau parte dintr-o singură familie, în vârstă de doi până la şase ani, au fost lichidaţi împreună cu părinţii lor în domiciliul din kibbutzul Nir Oz, în timp ce doi fraţi de 5 şi 8 ani au fost împuşcaţi mortal împreună cu părinţii lor într-o maşină. Un alt băiat de cinci ani a fost ucis pe stradă de o rachetă.
Toţi ceilalţi copii ucişi au vârste de peste 9 ani, potrivit datelor din Bituah Leumi.
Datele din sistemul de securitate socială israeliană atestă atrocităţile comise de Hamas şi care au fost documentate prin numeroase mărturii. Un număr reţine în mod special atenţia: cel al celor 364 de persoane împuşcate mortal în masacrul de la festivalul de muzică Nova, de la Reim.
Mărturii sub semnul întrebării
Statisticile invalidează însă definitiv anumite informaţii transmise de autorităţile israeliene în zilele care au urmat atacului de pe 7 octombrie.
Drept represalii la atacuri, Israelul a promis să distrugă Hamas. În Fâşia Gaza, peste 18.700 de persoane, în majoritate femei, copii şi adolescenţi, au fost ucişi de la începutul bombardamentelor israeliene pe acest teritoriu, urmate de o ofensivă israeliană la sol încă în curs, potrivit ultimului bilanţ furnizat de autorităţile Hamas.
În zilele care au urmat după începutul războiului, un mesaj publicat pe contul de X (fostă Twitter) oficial al statului Israel a devenit viral. Acesta evoca "40 de bebeluşi asasinaţi" în kibbutz-ul Kfar Aza, pe baza unui reportaj al unei jurnaliste a canalului i24NEWS care cita soldaţi de la faţa locului.
Contactat de AFP a doua zi după publicarea postării, Ministerul Afacerilor Externe israelian, responsabil cu administrarea contului, a afirmat că nu poate "să confirme nicio cifră în acest stadiu".

Foto: (c) ABIR SULTAN / EPA
Potrivit Bituah Leumi, 46 de civili au fost ucişi la Kfar Aza, iar cel mai tânăr avea 14 ani.
O altă mărturie pusă sub semnul întrebării este cea oferită la 27 octombrie de colonelul Golan Vach, şeful unităţii de cercetare şi salvare a armatei, care a declarat unui grup de jurnalişti, între care şi unul de la AFP, că a transportat "personal un bebeluş decapitat" găsit la Beeri, potrivit lui, în braţele mamei lui asasinate.
Potrivit sistemul de securitate socială israelian, un singur bebeluş a fost ucis la Beeri. Este vorba despre micuţa Mila Cohen, împreună cu tatăl şi bunica ei. Mama ei a scăpat miraculos cu viaţă din atac. Întrebaţi de AFP despre declaraţiile colonelului Vach, doi purtători de cuvânt ai armatei israeliene nu au răspuns în cele din urmă.
"1.500 de trupuri" ale combatanţilor Hamas
Alţi nouă minori au murit la Beeri, însă Yossi Landau, un voluntar al ONG-ului Zaka care ajută la ridicarea trupurilor victimelor atentatelor sau accidentelor, a declarat pentru AFP la 11 octombrie că a văzut "20 de copii (...) cu mâinile legate la spate, împuşcaţi mortal şi arşi".
"Există diferenţe între realitate şi mărturiile voluntarilor noştri de la faţa locului în privinţa a ceea ce cred că văd, din mai multe motive", a explicat pentru France Presse Haim Otmazgin, unul dintre responsabilii Zaka.
"Când sunt descoperite trupuri arse sau în stare de descompunere, putem cu uşurinţă să ne înşelăm şi să credem că trupul este cel al unui copil" pentru că forma cadavrului se schimbă în aceste condiţii, a adăugat Otmazgin. "Voluntarii noştri au fost confruntaţi cu scene traumatizante şi uneori au interpretat greşit ceea ce au văzut", a recunoscut el.

Foto: (c) ATEF SAFADI / EPA
Civililor israelieni ucişi în atacurile Hamas li se adaugă 71 de străini, potrivit presei israeliene, în majoritate muncitori thailandezi, 58 de poliţişti, zece membri ai Shin Beth, serviciul de securitate internă, şi 305 militari ucişi pe 7 octombrie şi în cele trei zile care au urmat.
Aşa cum este întocmit de armată, numărul militarilor ucişi include de asemenea zeci de soldaţi neînarmaţi afectaţi supravegherii frontierei cu Fâşia Gaza, ucişi în asaltul iniţial al Hamas, soldaţi activi sau rezervişti căzuţi în lupta pentru recucerirea teritoriului atacat, membri ai grupurilor de apărare ale kibbutz-urilor care care au murit cu arma în mână sau soldaţi în permisie ucişi acasă la ei ori la rave-party-ul de la Reim de exemplu.
Datele furnizate de Bituah Leumi nu permit să se facă distincţie între numărul victimelor Hamas şi cel al civililor ucişi de forţele israeliene în luptele care au avut loc pentru recucerirea kibbutzurilor şi oraşelor atacate, operaţiune în cursul căreia armata a recurs la tiruri susţinute de obuze şi rachete asupra unor zone locuite pentru a-i alunga pe atacatori, potrivit mărturiilor adunate de AFP şi de media israeliene.
O altă necunoscută este numărul combatanţilor palestinieni ucişi pe teritoriul israelian. Armata a anunţat pe 10 octombrie că a găsit "circa 1.500 de corpuri" ale atacatorilor, fără a furniza mai multe amănunte. Mai multe întrebări adresate de AFP armatei şi Ministerului Apărării pentru a afla mai mult au rămas de atunci fără răspuns, notează agenţia de ştiri franceză.
Într-un interviu pentru canalul Al-Jazeera, numărul doi al Hamas, Saleh al-Arouri, a afirmat la rândul său că "circa 1.200 de combatanţi" au luat parte la atacurile de la 7 octombrie. Ei au luat 250 de ostatici, dintre care 110 au fost eliberaţi între timp. Israelul a recuperat cadavrele a opt ostatici, potrivit autorităţilor de la Tel Aviv, iar Hamasul are în continuare 132 de ostatici. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Zelenski vizează o capacitate de producție de rachete Patriot în Ucraina la sfârșitul anului 2026
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat miercuri că estimează că Ucraina va fi capabilă să producă 'până la sfârșitul anului 2026' rachete destinate sistemelor de apărare Patriot, de care are nevoie pentru a contracara atacurile rusești cu rachete balistice care s-au intensificat, notează AFP. Țara suferă de o lipsă de mu
Inginerul-șef al centralei nucleare Zaporojie a fost ucis de o dronă ucraineană, potrivit Rusiei
Agenția nucleară de stat rusă Rosatom a anunțat miercuri decesul inginerului-șef al centralei nucleare ucrainene Zaporojie ocupată de Rusia, în urma unui atac ucrainean care a ucis încă o persoană, relatează agențiile Reuters și EFE. 'În această după-amiază, Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare Zaporojie, a murit î
Comisia Europeană a acceptat un plan de acțiune al rețelei sociale X pentru creșterea transparenței
Comisia Europeană, care a amendat anul trecut rețeaua de socializare X a lui Elon Musk cu 120 de milioane de euro pentru lipsa de transparență a algoritmilor săi, a anunțat miercuri că a acceptat un plan de acțiune al acestei rețele pentru a se conforma normelor de transparență prevăzute în Regulamentul privind Serviciile Digitale în UE (DSA - Digital Services Ac
Președintele Serbiei a refuzat să semneze declarația finală a summitului Ucraina - Europa de Sud-Est
Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat miercuri că el este singurul participant la summitul Ucraina - Europa de Sud-Est care nu a semnat declarația adoptată mai devreme în cursul zilei la acest summit desfășurat la Kiev, relatează agenția Tanjug 'Sunt singurul care nu și-a pus semnătura pe acea declarație. Priviți textul acelei declarați
R.Moldova: Ambasadorul Ozerov contestă angajamentul Rusiei de a-și retrage trupele din Transnistria (media)
Ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, susține că declarația de la Istanbul din 1999 nu conține obligații asumate de Rusia privind retragerea trupelor sale din regiunea transnistreană, ci doar 'intenții'. Diplomatul afirmă că retragerea militarilor ruși staționați în stânga Nistrului va fi posibilă doar după soluțio
Polonia interceptează avioane militare ruse în Marea Baltică pentru a doua zi consecutiv
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a denunțat miercuri o noua prezență a unor avioane militare rusești deasupra Mării Baltice, al doilea incident de acest gen înregistrat în doua zile consecutiv, după ce în ajun fusese detectat un avion militar de spionaj în aceeași zonă, relatează EFE. 'Rușii au desfășurat, d
Elon Musk vede în Marine Le Pen 'ultima speranță a Franței'
Miliardarul american Elon Musk și-a exprimat miercuri deschis susținerea pentru Marine Le Pen, posibilă candidată a partidului francez naționalist și eurosceptic Adunarea Națională (RN) la alegerile prezidențiale din 2027, mesaj în urma căruia a fost acuzat de guvernul președintelui Emmanuel Macron de ingerință în politica internă a Franței, potrivit AFP.
Secretarul Trezoreriei SUA anunță lansarea unei monede de aur cu portretul lui Trump
Imaginea președintelui american Donald Trump va apărea în curând pe încă un obiect, de data aceasta, o monedă de aur de 1 dolar, care a fost prezentată miercuri de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, potrivit dpa. Aceasta este prilejuit de împlinirea a 250 de la fondarea SUA și are drept scop 'de a onora moștenirea durabilă a lib
SUA: Joe Biden și-a scris memoriile mandatului prezidențial în cartea 'Promite-mi, America!'
Fostul președinte democrat al SUA, Joe Biden, a anunțat miercuri publicarea unei noi cărți de memorii, în care evocă mandatul său la Casa Albă dintre anii 2021 și 2025, precum și decizia sa controversată de a candida pentru realegere la scrutinul din 2024 și în final hotărârea de a se retrage din această cursă, relatează agențiile AFP și EFE.
Fratele lui Ali Larijani îndeamnă Iranul să fie pregătit pentru un război de câțiva ani cu SUA
Un influent politician iranian și-a îndemnat țara să se pregătească pentru un război cu Statele Unite care ar putea dura câțiva ani, transmite dpa. 'Ceea ce ține la distanță amenințarea războiului este disponibilitatea noastră completă de a ne apăra', a declarat Mohammad-Javad Larijani într-un interviu acordat miercuri televiziunii de
#Ucraina: Volodimir Zelenski susține candidatura șefului Naftogaz la funcția de prim-ministru
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut miercuri candidatura șefului companiei naționale de energie Naftogaz, Serghi Korețki, la funcția de prim-ministru, fără a oferi însă un răspuns clar cu privire la soarta ministrului apărării într-un moment crucial al războiului, relatează Reuters. Zelenski a demis-o săptămâna aceasta pe Iul
Rusia afirmă că o forță multinațională trimisă în #Ucraina după un acord de pace ar reprezenta o țintă legitimă
Rusia a declarat miercuri că orice forță multinațională trimisă de aliații Kievului pentru a fi desfășurată în Ucraina în cazul încheierii unui acord de pace ar fi inacceptabilă pentru Moscova, pentru care ar reprezenta o amenințare și o țintă militară legitimă, relatează Reuters. Aliații occidentali din 'Coaliția Voinței', formată di
SUA: Trump cere poliției imigrației să anuleze suspendarea controalelor în trafic
Președintele american Donald Trump a respins miercuri suspendarea controalelor în trafic efectuate de poliția imigrației (ICE), după întreruperea temporară a acestor controale în urma decesului în statele Maine și Texas a doi imigranți împușcați mortal de agenții ICE în timp ce se aflau la volanul unor mașini pe care agenții au încer
Eliminarea frontierei între Gibraltar și Spania închide o 'rană deschisă', declară premierul spaniol
Încetarea controalelor vamale la frontiera între enclava britanică Gibraltar și Spania, intrată în vigoarea la miezul nopții, închide 'o rană deschisă' timp de zeci de ani, a declarat miercuri premierul spaniol Pedro Sanchez, citat de AFP. 'Timp de decenii, gardul (de frontieră) a fost exact asta, o rană deschisă pentru miil
Merz se declară 'încrezător' că poate împiedica extrema dreaptă să ajungă la putere în estul Germaniei
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat miercuri că este 'încrezător' că poate împiedica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), principala forță de opoziție, să obțină majoritatea în alegerile regionale din estul țării, în septembrie, un test major pentru guvernul său de coaliție, relatează AFP. '














