Israel-Hamas / Atacul de la 7 octombrie din Israel: Bilanţul s-a clarificat în mare parte, dar rămân întrebări fără răspuns
În total au murit 1.139 de persoane în atacurile Hamas de la 7 octombrie din Israel, între care circa 700 de civili, aproximativ 70 de străini şi 36 de copii, un bilanţ care permite înţelegerea mai exactă a masacrelor comise de organizaţia palestiniană, dar şi pune sub semnul întrebării anumite mărturii iniţiale, scrie vineri AFP.
În acea zi de Sabat, sute de oameni înarmaţi din mişcarea islamistă palestiniană Hamas s-au infiltrat în sudul Israelului plecând din Fâşia Gaza. Ei au ucis oameni la întâmplare pe străzi, în case din mai multe oraşe şi kibbutz-uri sau la un rave-party.
Armata israeliană a avut nevoie de mai mult de trei zile de lupte violente pentru a redobândi controlul asupra zonelor atacate.

Foto: (c) ATEF SAFADI / EPA
Ţara a fost îngrozită de acest atac împotriva civililor de o amploare şi o violenţă nemaivăzute de la înfiinţarea statului Israel, în 1948, şi însoţit de violenţe sexuale pentru investigarea cărora a fost declanşată o anchetă a poliţiei.
Pe 14 octombrie, autorităţile au anunţat un bilanţ de "peste 1.400 de persoane (...) ucise (...) de teroriştii Hamas". Pe 10 noiembrie, Ministerul de Externe a publicat o "estimare actualizată" potrivit căreia combatanţii Hamas "au asasinat cu sânge rece circa 1.200 de persoane" în Israel, fără a furniza mai multe detalii.
Numeroase trupuri au fost arse, între care şi familii întregi care au împărtăşit această soartă chiar în casa lor, sau mutilate oribil. Medicii legişti au avut nevoie de săptămâni pentru a identifica toate aceste cadavre şi, la 13 decembrie, au mai rămas doar cinci persoane date dispărute, între care patru israelieni, potrivit biroului prim-ministrului.
Nova, 364 de morţi
Pentru a cunoaşte identitatea şi vârsta victimelor civile sunt necesare datele furnizate de sistemul israelian de securitate socială, Bituah Leumi.
Pe site-ul său de internet figurează lista celor 695 de civili israelieni ucişi pe 7 octombrie şi în zilele care au urmat, fiecare cu identitatea şi circumstanţele morţii. Printre ei, 36 de minori, între care 20 de sub 15 ani, şi zece persoane ucise de rachete.
Foto: Foto: (c) ABIR SULTAN / EPA
Cea mai tânără victimă a Hamas, micuţa Mila Cohen, de 10 luni, a fost împuşcată mortal în kibbutz-ul Beeri, în care trăia.
Trei copii care făceau parte dintr-o singură familie, în vârstă de doi până la şase ani, au fost lichidaţi împreună cu părinţii lor în domiciliul din kibbutzul Nir Oz, în timp ce doi fraţi de 5 şi 8 ani au fost împuşcaţi mortal împreună cu părinţii lor într-o maşină. Un alt băiat de cinci ani a fost ucis pe stradă de o rachetă.
Toţi ceilalţi copii ucişi au vârste de peste 9 ani, potrivit datelor din Bituah Leumi.
Datele din sistemul de securitate socială israeliană atestă atrocităţile comise de Hamas şi care au fost documentate prin numeroase mărturii. Un număr reţine în mod special atenţia: cel al celor 364 de persoane împuşcate mortal în masacrul de la festivalul de muzică Nova, de la Reim.
Mărturii sub semnul întrebării
Statisticile invalidează însă definitiv anumite informaţii transmise de autorităţile israeliene în zilele care au urmat atacului de pe 7 octombrie.
Drept represalii la atacuri, Israelul a promis să distrugă Hamas. În Fâşia Gaza, peste 18.700 de persoane, în majoritate femei, copii şi adolescenţi, au fost ucişi de la începutul bombardamentelor israeliene pe acest teritoriu, urmate de o ofensivă israeliană la sol încă în curs, potrivit ultimului bilanţ furnizat de autorităţile Hamas.
În zilele care au urmat după începutul războiului, un mesaj publicat pe contul de X (fostă Twitter) oficial al statului Israel a devenit viral. Acesta evoca "40 de bebeluşi asasinaţi" în kibbutz-ul Kfar Aza, pe baza unui reportaj al unei jurnaliste a canalului i24NEWS care cita soldaţi de la faţa locului.
Contactat de AFP a doua zi după publicarea postării, Ministerul Afacerilor Externe israelian, responsabil cu administrarea contului, a afirmat că nu poate "să confirme nicio cifră în acest stadiu".

Foto: (c) ABIR SULTAN / EPA
Potrivit Bituah Leumi, 46 de civili au fost ucişi la Kfar Aza, iar cel mai tânăr avea 14 ani.
O altă mărturie pusă sub semnul întrebării este cea oferită la 27 octombrie de colonelul Golan Vach, şeful unităţii de cercetare şi salvare a armatei, care a declarat unui grup de jurnalişti, între care şi unul de la AFP, că a transportat "personal un bebeluş decapitat" găsit la Beeri, potrivit lui, în braţele mamei lui asasinate.
Potrivit sistemul de securitate socială israelian, un singur bebeluş a fost ucis la Beeri. Este vorba despre micuţa Mila Cohen, împreună cu tatăl şi bunica ei. Mama ei a scăpat miraculos cu viaţă din atac. Întrebaţi de AFP despre declaraţiile colonelului Vach, doi purtători de cuvânt ai armatei israeliene nu au răspuns în cele din urmă.
"1.500 de trupuri" ale combatanţilor Hamas
Alţi nouă minori au murit la Beeri, însă Yossi Landau, un voluntar al ONG-ului Zaka care ajută la ridicarea trupurilor victimelor atentatelor sau accidentelor, a declarat pentru AFP la 11 octombrie că a văzut "20 de copii (...) cu mâinile legate la spate, împuşcaţi mortal şi arşi".
"Există diferenţe între realitate şi mărturiile voluntarilor noştri de la faţa locului în privinţa a ceea ce cred că văd, din mai multe motive", a explicat pentru France Presse Haim Otmazgin, unul dintre responsabilii Zaka.
"Când sunt descoperite trupuri arse sau în stare de descompunere, putem cu uşurinţă să ne înşelăm şi să credem că trupul este cel al unui copil" pentru că forma cadavrului se schimbă în aceste condiţii, a adăugat Otmazgin. "Voluntarii noştri au fost confruntaţi cu scene traumatizante şi uneori au interpretat greşit ceea ce au văzut", a recunoscut el.

Foto: (c) ATEF SAFADI / EPA
Civililor israelieni ucişi în atacurile Hamas li se adaugă 71 de străini, potrivit presei israeliene, în majoritate muncitori thailandezi, 58 de poliţişti, zece membri ai Shin Beth, serviciul de securitate internă, şi 305 militari ucişi pe 7 octombrie şi în cele trei zile care au urmat.
Aşa cum este întocmit de armată, numărul militarilor ucişi include de asemenea zeci de soldaţi neînarmaţi afectaţi supravegherii frontierei cu Fâşia Gaza, ucişi în asaltul iniţial al Hamas, soldaţi activi sau rezervişti căzuţi în lupta pentru recucerirea teritoriului atacat, membri ai grupurilor de apărare ale kibbutz-urilor care care au murit cu arma în mână sau soldaţi în permisie ucişi acasă la ei ori la rave-party-ul de la Reim de exemplu.
Datele furnizate de Bituah Leumi nu permit să se facă distincţie între numărul victimelor Hamas şi cel al civililor ucişi de forţele israeliene în luptele care au avut loc pentru recucerirea kibbutzurilor şi oraşelor atacate, operaţiune în cursul căreia armata a recurs la tiruri susţinute de obuze şi rachete asupra unor zone locuite pentru a-i alunga pe atacatori, potrivit mărturiilor adunate de AFP şi de media israeliene.
O altă necunoscută este numărul combatanţilor palestinieni ucişi pe teritoriul israelian. Armata a anunţat pe 10 octombrie că a găsit "circa 1.500 de corpuri" ale atacatorilor, fără a furniza mai multe amănunte. Mai multe întrebări adresate de AFP armatei şi Ministerului Apărării pentru a afla mai mult au rămas de atunci fără răspuns, notează agenţia de ştiri franceză.
Într-un interviu pentru canalul Al-Jazeera, numărul doi al Hamas, Saleh al-Arouri, a afirmat la rândul său că "circa 1.200 de combatanţi" au luat parte la atacurile de la 7 octombrie. Ei au luat 250 de ostatici, dintre care 110 au fost eliberaţi între timp. Israelul a recuperat cadavrele a opt ostatici, potrivit autorităţilor de la Tel Aviv, iar Hamasul are în continuare 132 de ostatici. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SUA: Curtea Supremă elimină din nou limitele privind expulzarea imigranților către țări terțe
Curtea Supremă a Statelor Unite, majoritar conservatoare, a ridicat din nou marți, până la noi ordine, restricțiile privind expulzarea imigranților fără acte către țări terțe și a decis să preia cazul, transmite AFP. Împotriva avizului celor trei judecători progresiști (dintr-un total de nouă), Curtea dă astfel câștig de cauz
Pentagonul alege Boeing pentru a fabrica viitorul avion de luptă al US Navy
Departamentul american al Apărării a anunțat marți că a selectat constructorul aerospațial Boeing pentru a fabrica avionul de luptă de nouă generație al Marinei Statelor Unite, un contract evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, notează AFP. Potrivit unui comunicat al Pentagonului, avionul de luptă, botezat în această etapă F/A-XX, ar
Mexicul este pe cale să interzică dubla cetățenie pentru candidații la președinție
Senatul mexican a aprobat marți o reformă constituțională care îi va obliga pe candidații la alegerile prezidențiale și la posturile de guvernator al statelor să renunțe la eventuala dublă cetățenie pentru a putea candida, relatează AFP. Înainte de a fi adoptat definitiv, textul trebuie să treacă de adunările legislative ale celor
Explozii de mine în zona demilitarizată: Coreea de Nord respinge acuzațiile Seulului
Influenta soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, Kim Yo Jong, a respins acuzațiile sud-coreene potrivit cărora Phenianul ar fi responsabil pentru explozia unor mine care au rănit trei soldați în zona demilitarizată săptămâna trecută, a raportat miercuri presa de stat, transmite AFP. Această acuzație a Seulului 'este josnică
Statele Unite înăspresc din nou sancțiunile împotriva Cubei
Statele Unite au anunțat marți înăsprirea sancțiunilor împotriva Cubei, cu noi restricții privind operațiunile financiare legate de insula comunistă și o reducere a autorizațiilor de călătorie pentru cetățenii americani, transmite AFP. Sancțiunile, actualizate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), din subordinea Depa
Senatul spaniol respinge ratificarea tratatului de prietenie cu Franța, în plină vizită a lui Macron la Madrid
Senatul spaniol, dominat de opoziția de dreapta, a respins marți seară ratificarea tratatului de prietenie dintre Spania și Franța, în plină vizită de stat a președintelui Emmanuel Macron la Madrid, notează AFP. În detaliu, 142 de senatori de dreapta (Partidul Popular, PP) și de extremă-dreapta (Vox) au votat împotriva acestu
Slovacia: Un ministru pierde încrederea Parlamentului, majoritatea lui Fico amenințată
Ministrul slovac al mediului, Tomas Taraba, a pierdut marți un vot de încredere în Parlament, slăbind guvernul premierului naționalist Robert Fico, în timp ce deputați din rândul aliaților săi de extremă dreapta din Partidul Național Slovac (SNS) amenință să îl priveze de scurta sa majoritate, notează AFP. Parlame
Germania: Extrema-dreaptă speră să conducă Saxonia-Anhalt în decembrie
Candidatul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) din Saxonia-Anhalt, regiune din estul țării, speră să fie ales în decembrie premier al acestui land, a afirmat acesta marți, ceea ce ar reprezenta o premieră în Germania postbelică, notează AFP. După victoria sa la alegerile regionale de la începutul l
Pentru prima dată în istoria sa, Marocul urmează să aibă o femeie în fruntea guvernului
Pentru prima dată în istoria sa, Marocul urmează să aibă o femeie în fruntea guvernului, după ce regele Mohammed al VI-lea a numit-o pe Fatima Ezzahra El Mansouri în această funcție și i-a încredințat misiunea de a forma un nou cabinet, a relatat marți agenția de știri marocană MAP, preluată de dpa. El Mansouri, î
SUA: Șeful Pentagonului, pe cale să anunțe noi reduceri de posturi de ofițeri superiori
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, urmează să anunțe o reducere cu 20% a numărului de posturi pentru generali și amirali, în cadrul unei discuții cu sute de cadre militare cu grade inferioare la Quantico, statul Virginia, au declarat marți pentru Reuters doi oficiali americani. Hegseth va susține miercuri un discurs în
Marea Britanie: Poliția afirmă că nu au fost găsite dispozitive explozive în urma verificărilor de la baza aeriană Fairford
Poliția antiteroristă britanică a anunțat marți că nu au fost găsite dispozitive explozive improvizate în cadrul anchetei privind un presupus complot care viza o bază aeriană britanică folosită de forțele americane pentru a lansa atacuri asupra Iranului, relatează Reuters și AFP. Poliția a precizat că, în timpul perchezițiilor, a f
Brexitul a făcut 'mai mult rău decât bine', consideră premierul britanic
Premierul britanic Andy Burnham a declarat că va prezenta, în cursul acestui an, opțiuni pentru relații mai strânse între Regatul Unit și UE, afirmând în cadrul conferinței Partidului Laburist că Brexitul a făcut 'mai mult rău decât bine', a consemnat dpa. Sugerând că ar putea renunța la 'l
#Ucraina: Rusia 'nu este deloc interesată' de negocieri, în pofida schimbului de opinii cu Berlinul la ONU, declară Merz
Întâlnirea între miniștrii german și rus de externe la New York a demonstrat că Rusia 'nu este deloc interesată de negocieri serioase' cu privire la Ucraina, a declarat marți cancelarul german Friedrich Merz, citat de AFP. 'Depunem eforturi diplomatice intense', a declarat cancelarul german într-o confer
Statele Unite permit pelerinilor iranieni să zboare în Irak
Statele Unite au acordat derogări unor companii aeriene irakiene, permițându-le să transporte pelerini iranieni către și dinspre orașul irakian Najaf, un loc sfânt al islamului șiit, au declarat pentru AFP un oficial guvernamental irakian și o sursă de la aeroport, transmite marți AFP. 'Companiile aeriene irakiene au obținut o
Cehii ar fi pregătiți să răspundă la un atac asupra țărilor baltice, afirmă prim-ministrul Babis
Republica Cehă ar fi pregătită să-și onoreze angajamentele față de NATO în eventualitatea unui atac rusesc asupra unei țări baltice, a declarat marți prim-ministrul Andrej Babis pentru un site de știri ceh, informează Reuters. Babis, al cărui guvern include un partid prorus antiimigrație, a sistat contribuțiile cehe la asistența militară














