Comisia Europeană a cerut statelor membre o sumă suplimentară de 66 de miliarde de euro pentru următorii ani, în parte pentru a finanţa un ajutor suplimentar pentru Ucraina, din cauza lipsei de bani în cadrul financiar multianual (CFM). Majorarea bugetului pe termen lung urmează să fie discutată de şefii de guvern europeni la summitul UE de la sfârşitul acestei săptămâni. Se anunţă o dezbatere lungă, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat miercuri.

Liderii europeni se vor reuni la Bruxelles pe 14 şi 15 decembrie pentru ultimul summit al Consiliului European din acest an. Printre altele, la summit se va discuta despre asistenţa financiară acordată Ucrainei în cadrul negocierilor privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, un buget de aproximativ 1.100 de miliarde de euro.

În iunie, Comisia Europeană a solicitat o suplimentare de 66 de miliarde de euro a acestui buget.

Mai multe ţări, printre care şi Germania, au criticat vehement cererea de mai mulţi bani. Există doar un acord general cu privire la plăţi suplimentare pentru Ucraina, deşi premierul ungar Viktor Orban ameninţă să se opună prin veto.


Ungaria se opune majorării ajutorului

Orban a reiterat opoziţia Budapestei faţă de revizuirea bugetară propusă de Comisie, care include, printre altele, 50 de miliarde de euro destinate Kievului, şi a sugerat crearea unui "fond financiar separat, în afara bugetului UE, bazat pe un acord interguvernamental", cu contribuţii din partea statelor membre pe bază de voluntariat. "Toată lumea", a explicat el, "ar trebui să pună banii pe care îi doreşte pentru Ucraina" în acest fond ad hoc.

Orban se opune oricărei creşteri a ajutorului pentru Ucraina, care face parte din propunerea aflată pe masă şi care necesită un acord unanim. Totuşi, aceasta nu este singura dificultate, deoarece şi celelalte ţări au opinii divergente cu privire la gestionarea migraţiei şi la modul de obţinere a fondurilor pentru a creşte alocările de ajutor către Kiev.

În acelaşi timp, Budapesta aşteaptă ca Executivul UE să ia o decizie privind eliberarea unei părţi din fondurile UE, până la zece miliarde de euro, destinate Ungariei. Lupta dintre Bruxelles şi Budapesta pentru deblocarea fondurilor se intersectează cu două dintre principalele probleme aflate pe masa summitului din această săptămână: undă verde pentru Ucraina pentru începerea negocierilor de aderare la UE şi revizuirea bugetului propusă de Comisie.

În total, UE a dispus îngheţarea a aproximativ 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027 şi a 5,8 miliarde de euro din fondurile de recuperare (NextGenerationEU), ca răspuns la presupusele încălcări ale statului de drept de către guvernul lui Viktor Orban. În decembrie, miniştrii de finanţe ai UE au aprobat plata a 920 de milioane de euro către Ungaria în cadrul revizuirii planului său de redresare. Această decizie, anunţată de Consiliul Uniunii Europene, vine cu doar câteva zile înainte ca Executivul UE să deblocheze aproape zece miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei. Aceste plăţi au fost suspendate în aşteptarea îmbunătăţirii independenţei sistemului judiciar printr-o serie de reforme.


Spania caută compromisuri pentru deblocarea bugetului în faţa refuzului Ungariei de a oferi ajutor

Spania, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, a propus să reducă aproximativ la jumătate, de la 66 de miliarde de euro la 36 de miliarde de euro, suma suplimentară solicitată de Comisia Europeană statelor membre pentru bugetul UE în următorii patru ani. Fondul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina ar rămâne intact.

Prin această propunere, Spania încearcă să facă concesii ţărilor cel mai puţin dispuse să facă plăţi extraordinare pentru buget şi să răspundă refuzului Ungariei de a oferi fonduri pentru Ucraina, pentru a debloca dezbaterea în vederea următoarei reuniuni a liderilor.

Pentru a umple golul din buget, propune să redirecţioneze 15 miliarde de euro din planurile existente şi să se bazeze pe alte 15-17 miliarde de euro pe care speră să le primească din încasările din activele ruseşti îngheţate.


Prim-ministrul Sloveniei cu privire la revizuirea bugetului: este nevoie de echilibru

Premierul sloven Robert Golob consideră că revizuirea cadrului financiar multianual al UE trebuie să fie echilibrată. Deşi Slovenia sprijină finanţarea suplimentară pentru Ucraina, guvernul consideră că aceasta nu este singura cheltuială suplimentară care ar trebui luată în considerare. Acesta doreşte includerea altor priorităţi, precum migraţia, Fondul de solidaritate şi Balcanii de Vest, a declarat Golob în marja summitului liderilor UE din octombrie.

"Vrem ca pachetul să fie echilibrat şi vom apăra această poziţie", a spus Golob. În plus, Slovenia speră să beneficieze cel mai mult de creşterea Fondului de solidaritate, deoarece a fost afectată de inundaţii grave în luna august.

Liderii europeni vor lua joi şi vineri o decizie privind bugetul UE, în cadrul ultimei lor reuniuni din acest an. Rezultatul este incert, deoarece toate aceste chestiuni necesită unanimitate - iar ameninţarea lui Orban de a se opune prin veto planurilor se va dovedi a fi o piedică majoră în negocieri.


N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, dpa, Europa Press, STA participante în proiectul enr. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)