În Argentina este în desfăşurare duminică al doilea tur de scrutin în vederea desemnării preşedintelui şi vicepreşedintelui ţării, între candidaţii formaţiunii de guvernământ Uniunea pentru Patrie (peronistă) şi ai celei de opoziţie La Libertad Avanza (extrema dreaptă).

În mijlocul unei crize economice severe, votul îl opune pe ministrul economiei Sergio Massa, însoţit de actualul şef al cabinetului de miniştri Agustin Rossi, din partea partidului peronist aflat la putere, şi pe populistul libertarian Javier Milei şi Victoria Villarruel, pentru a afla care este formula (preşedinte-vicepreşedinte) care va prezida ţara începând cu 10 decembrie pentru perioada 2023-2027, relevă EFE.

Aproximativ 35,8 milioane de argentinieni sunt chemaţi la vot, care este obligatoriu pentru cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 70 de ani şi opţional pentru cei care au depăşit această vârstă şi pentru adolescenţii de 16 şi 17 ani, precum şi pentru rezidenţii din străinătate. Secţiile de votare se închid la ora 18.00 (21.00 GMT). Primele rezultate sunt aşteptate în primele ore ale zilei de luni.

Ambii candidaţi prezidenţiali au ajuns la urne după ce Massa a obţinut 36,78% din voturi în primul tur, iar Milei 29,99%.

În cele mai recente sondaje, cei doi au fost aproape la egalitate.

În timp ce Massa este în favoarea unei continuări a politicii guvernamentale cu o intervenţie puternică a statului în economie, Milei, autoproclamat "anarho-capitalist", promite o schimbare radicală.

El vrea să introducă dolarul american ca mijloc legal de plată, să desfiinţeze banca centrală şi multe ministere şi să reducă radical cheltuielile sociale.

''Nimeni atât de extremist pe probleme economice nu a mai fost ales preşedinte al unei ţări sud-americane'', a declarat economistul Mark Weisbrot de la institutul de cercetare american Centre for Economic and Policy Research, citat de DPA.

''Viziunile şi valorile sale extremiste depăşesc cu mult politica macroeconomică - el recunoaşte cu greu orice rol legitim pentru guvern în unele dintre cele mai importante politici pe care majoritatea oamenilor au ajuns să le considere necesare pentru o societate democratică, umană şi stabilă'', a spus Weisbrot.

Programul radical planificat de Milei este deosebit de popular în rândul tinerilor. Mulţi dintre ei au cunoscut doar o viaţă în mod constant în criză, sunt dezamăgiţi de establishmentul politic şi doresc un nou început.

Pe de altă parte, este probabil ca Massa să continue actuala politică de intervenţie masivă a statului în economie şi de programe sociale extinse.

În perioada premergătoare alegerilor, ministrul economiei a ordonat angajări masive în sectorul public, a autorizat deduceri de impozit pe venit mai mari şi a acordat plăţi unice angajaţilor şi pensionarilor.

Potrivit presei, în ultimele luni, Massa a injectat în economie echivalentul a mai multe miliarde de dolari, adică aproximativ 1,5% din produsul intern brut. Peronistul moderat a alimentat recent temerile privind austeritatea socială în cazul în care rivalul său Milei ar câştiga alegerile.

Argentina, a doua cea mai mare economie din America de Sud, se află într-o criză economică profundă.

Rata inflaţiei este de peste 140%, iar aproximativ 40% dintre locuitorii acestei ţări, altădată bogate, trăiesc sub pragul sărăciei. Argentina suferă din cauza unui aparat de stat umflat, a unei productivităţi industriale scăzute şi a unei mari economii subterane care privează statul de multe venituri fiscale.

Moneda naţională, peso, continuă să piardă valoare în raport cu dolarul american, iar muntele de datorii este în continuă creştere. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Preda)