Mai multe ţări, printre care Austria, Republica Cehă, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Slovenia şi Slovacia au anunţat noi controale la frontierele lor. Ele încearcă să-i împiedice pe traficanţii de oameni să folosească rutele care trec prin Balcani pentru a aduce migranţi în Europa centrală şi de vest. Acest lucru pune presiune asupra spaţiului Schengen de liberă circulaţie şi pe acordurile de trecere a frontierei fără vize cu ţări terţe, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.

Controalele la frontieră sunt introduse în contextul condiţiilor de securitate dificile şi a creşterii ameninţării teroriste în Europa după violenţele izbucnite recent în Orientul Mijlociu precum şi după atacurile teroriste din Franţa şi Belgia. În unele ţări, situaţia atrage sprijin pentru partidele politice de dreapta.

Ţările care au înăsprit controalele la frontieră sunt toate membre ale Uniunii Europene şi ale zonei de frontiere deschise Schengen. Ţările din Europa centrală, în special, se confruntă cu o creştere a numărului de migranţi şi a solicitanţilor de azil care pătrund dinspre Serbia, via Ungaria şi se îndreaptă spre ţările din vestul Europei.

Reintroducerea controlului la frontieră în spaţiul Schengen este permisă în circumstanţe excepţionale, iar Bruxelles-ul trebuie înştiinţat înainte de implementare.

Atacurile teroriste recente produc îngrijorare

Cu toate acestea, liderii europeni au lansat apeluri repetate pentru o mai bună protecţie a graniţelor externe ale UE şi şi-au reafirmat cooperarea cu privire la migraţie în urma atacului mortal de luni de la Bruxelles. Doi suporteri suedezi de fotbal au fost ucişi prin împuşcare în apropierea stadionului unde Suedia juca împotriva Belgiei în calificările pentru Euro 2024.

Ulterior, organizaţia teroristă Stat Islamic a revendicat responsabilitatea pentru atac. Suspectul era un tunisian care a solicitat azil dar a fost respins şi care, conform autorităţilor, stătea în mod ilegal în Belgia. Poliţia belgiană l-a împuşcat mortal pe bărbatul de 45 de ani, marţi dimineaţă, într-o cafenea din Bruxelles.

Este nevoie de o abordare europeană mai unită "pentru a aborda cauzele profunde ale acestei situaţii", a declarat miercuri, de la Bruxelles, premierul belgian Alexander De Croo, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său suedez, Ulf Kristersson, şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Anterior, cei trei lideri au adus un omagiu comun victimelor atacului.

Von der Leyen a declarat că se află pe masă de mai mult timp o propunere europeană prin care "statele membre primesc puterea de a expulza persoanele ale căror solicitări de azil sunt respinse, dacă aceste persoane sunt considerate ameninţări pentru securitatea naţională". Propunerea - o revizuire a Directivei Europene privind returnarea migranţilor ilegali - face parte din mult discutatul pact privind migraţia. "Cunoscând că Belgia va deţine următoarea preşedinţie (rotativă a UE), sunt încrezătoare că vom reuşi să ducem acest pact la bun sfârşit", a spus Von der Leyen.

În urma deciziei Italiei de a introduce controale la frontiera cu Slovenia din cauza izbucnirii violenţelor din Orientul Mijlociu, Slovenia a anunţat un regim revizuit ce se va aplica la frontierele sale cu Croaţia şi Ungaria.

În Croaţia, care a intrat în spaţiul Schengen abia la începutul acestui an, decizia Sloveniei de a introduce controale temporare la frontieră a devenit un subiect de discuţii pre-electoral şi a atras foarte multă atenţie. Cum anul 2024 este unul super-electoral în Croaţia, unde urmează să aibă loc alegeri parlamentare, europene şi prezidenţiale, introducerea temporară a controalelor la frontieră a declanşat dezbateri aprinse între guvern şi opoziţie. Guvernul croat a prezentat accederea în spaţiul Schengen drept un mare succes, iar acum, după ce controalele la frontieră sunt reintroduse la nici un an după intrarea în Schengen, opoziţia o prezintă drept un eşec guvernamental. Unele partide de dreapta au propus ridicarea de ziduri şi trimiterea armatei pentru a păzi frontierele. Guvernul respinge aceste propuneri şi susţine că dispune de suficienţi ofiţeri de poliţie şi de echipamente pentru a asigura o protecţie eficientă a frontierelor.

Premierul italian Giorgia Meloni a declarat miercuri că situaţia internaţională face necesară suspendarea Tratatului Schengen de către Italia, după ce guvernul a decis reintroducerea controalelor la frontiera Italiei cu Slovacia începând de sâmbătă 21 octombrie.

Guvernul spaniol a evitat să crească nivelul de alertă anti-terorism la maxim. Deocamdată, Spania nu plănuieşte introducerea de controale ale poliţiei la frontierele sale cu ţările din Uniunea Europeană.

Chestiunea migraţiei alimentează (extrema-) dreapta

O creştere a sosirilor de migranţi în ultimele luni, în special din Siria şi Afganistan, a reaprins o puternică dezbatere cu privire la migraţie în Germania, unde autorităţile locale susţin că sunt copleşite de numărul solicitanţilor de azil. Afluxul de imigranţi a alimentat sprijinul pentru partidul de dreapta, anti-imigraţie, Alternativa pentru Germania (AfD), care a obţinut succese majore în două alegeri regionale desfăşurate în această lună.

Germania urmează să introducă controale fixe la frontieră la intrările dinspre Polonia, Republica Cehă şi Elveţia, conform unui anunţ făcut luni de Ministerul de Interne. Chiar dacă Elveţia nu face parte din UE, ea este parte a spaţiului Schengen de liberă circulaţie.

Ministrul de interne Nancy Faeser a notificat luni Comisia Europeană cu privire la aceste planuri, care vor duce la posibila introducere a controalelor de poliţie direct la frontierele dintre Germania şi aceste trei state vecine.

Regândirea regimurilor de vize

Miercuri, europarlamentarii au adoptat o nouă lege privind digitalizarea vizelor Schengen, pentru a le creşte nivelul de securitate şi accesibilitate. Prin digitalizarea procesului de aplicare pentru vize, legea doreşte să reducă costul şi efortul necesare pentru a aplica pentru viză, în timp ce asigură practici armonizate pe întreg cuprinsul Europei şi îmbunătăţeşte securitatea.

Europarlamentarii slovaci din întreg spectrul politic au salutat aprobarea de miercuri în Parlamentul European a legii privind digitalizarea vizelor Schengen. Însă ţările europene care dispun în prezent de acorduri de călătorie fără viză cu UE sunt îngrijorate cu privire la reimpunerea regimului de vize cu blocul comunitar.

În prezent, UE solicită Bosniei şi Herţegovinei (BiH), spre exemplu, să introducă vize pentru ţări conform regimului de vize al UE, o obligaţie care decurge dintr-un acord între BiH şi UE din 2010. Deşi au trecut 13 ani, BiH nu a îndeplinit încă această obligaţie, lucru care poate pune în pericol statutul de ţară scutită de viză. Comisia Europeană şi-a rezervat dreptul de a recomanda miniştrilor de interne din UE posibila suspendare a regimului fără vize dacă BiH nu respectă politica UE în materie de vize.

Cetăţenii din Macedonia de Nord pot călători fără vize, tranzita sau pot efectua scurte şederi de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile în ţările Schengen. Însă, din 2024, aproximativ 1,4 miliarde de persoane din peste 60 de ţări scutite de vize, inclusiv Macedonia de Nord, vor avea nevoie de o autorizaţie de călătorie pentru a intra în majoritatea ţărilor europene prin Sistemul european de informaţii şi autorizare de călătorie (ETIAS). Costă 7 euro pentru a aplica pentru o autorizaţie de călătorie ETIAS, dar unele categorii de persoane sunt exceptate de la plata acestei taxe.

În octombrie Comisia a adoptat o propunere privind consolidarea mecanismului de suspendare a vizelor pentru a putea aborda mai bine provocările emergente în materie de securitate şi migraţie. Mecanismul de suspendare a vizelor permite UE să reintroducă obligativitatea vizelor pentru ţări terţe în cazul unei creşteri semnificative a migraţiei neregulate sau a riscurilor de securitate.

Aderarea la Schengen, pe masă

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat joi, după o reuniune a miniştrilor de interne din UE, că ar trebui evitate controalele interne, chiar şi atunci când sunt justificate de motive puternice de securitate sau de trecerea ilegală a frontierei, deoarece acestea împiedică libera circulaţie a persoanelor şi a bunurilor.

Delegaţiile din România şi Bulgaria - ambele în curs de aderare la spaţiul Schengen - au prezentat măsurile pe care le-au adoptat pentru a înăspri controalele la frontiere şi a spori securitatea UE. Johansson a lăudat progresele înregistrate de România în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi al azilului.

"Nu văd niciun obstacol rezonabil pentru ca Bulgaria să nu fie acceptată în Schengen până la sfârşitul acestui an", a declarat ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov jurnaliştilor bulgari la Luxemburg, unde a participat la reuniunea colegilor săi din UE.

Preşedinţia spaniolă a UE speră să ajungă la un acord în Consiliul din decembrie pentru a da undă verde aderării celor două ţări.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, Agerpres, Belga, BTA, dpa, EFE, FENA, HINA, MIA, STA, TASR participante în proiectul enr.AGERPRES/(AS - autori: Codruţ Bălu, Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: europeannewsroom.com