China îşi dezvoltă arsenalul nuclear într-un ritm mai rapid decât estimau Statele Unite, arată un raport publicat joi de Departamentul Apărării de la Washington.

Conform documentului preluat de AFP, Beijingul dispunea în mai 2023 de peste 500 de ogive nucleare operaţionale, iar până în 2030 va avea probabil peste 1000, "pe cale să depăşească proiecţiile noastre anterioare".

Raportul anual al Pentagonului prezintă o armată chineză în plină expansiune şi modernizare, care se afirmă tot mai mult pe scena internaţională, conform ambiţiilor preşedintelui Xi Jinping, observă AFP.

Se remarcă presiunile asupra Taiwanului, insulă independentă de facto, dar revendicată de China.

Deşi cifrele avansate în raport nu diferă mult de cele din 2021, un înalt oficial din Departamentul Apărării insistă că ritmul de creştere este peste aşteptări. "Nu încercăm să sugerăm o mare diferenţă faţă de direcţia pe care păreau să o urmeze (...) dar sugerăm într-adevăr că sunt pe cale să depăşească proiecţiile anterioare", a declarat el unor jurnalişti, sub rezerva anonimatului, adăugând că "asta ne provoacă evident o mare îngrijorare".

Oficialul citat a cerut "mai multă transparenţă" din partea Beijingului, având în vedere că China refuză să comunice cu SUA despre arsenal.

Raportul mai arată că chinezii încearcă să amelioreze şi capacitatea de a propulsa proiectilele nucleare de la sol, din avioane sau din submarine şi "probabil a încheiat" construcţia unor instalaţii de lansare a rachetelor balistice intercontinentale, cu peste 300 de silozuri.

Pentru comparaţie, AFP menţionează numărul de ogive nucleare de care dispun Statele Unite: 3708; Rusia are 4489, potrivit Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), care afirmă că arsenalul nuclear chinez cuprinde 410 astfel de arme.

Anterior publicării raportului, Pentagonul acuzase marţi China că practică acţiuni de intimidare fără precedent în spaţiul aerian al regiunii Asia-Pacific, unde avioanele de vânătoare chineze fac tot mai multe manevre riscante în jurul aeronavelor americane care efectuează diferite misiuni, inclusiv de observare.

Subsecretarul american al apărării pentru Asia, Ely Ratner, a menţionat un număr de "peste 180 de incidente" din toamna lui 2021 până în prezent, adică "mai multe decât în tot deceniul precedent", ceea ce indică o agresivitate sporită a armatei chineze.

Statele Unite au desemnat China ca principala provocare strategică, "singurul rival care are voinţa şi din ce în ce mai mult capacitatea de a modifica ordinea internaţională".

În schimb, Beijingul acuză Washingtonul că duce o politică de "limitare şi încercuire" împotriva Chinei.

Relaţiile chino-americane sunt marcate de tensiuni acute, cum a fost incidentul balonului chinez care a survolat SUA la începutul acestui an. Cu toate acestea, dialogul bilateral s-a reluat cu o succesiune de vizite la Beijing în ultimele luni. Washingtonul cere în continuare o comunicare directă la cel mai înalt nivel între conducerile militare. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)