Atacul asupra poliţiei kosovare, comis la 24 septembrie în satul nordic Banjska de către sârbi kosovari înarmaţi, a readus problema Kosovo pe agenda internaţională. Sunt Serbia şi Kosovo în pragul unei noi crize majore?

Aproximativ 30 de paramilitari sârbi kosovari au organizat o ambuscadă împotriva unei patrule a poliţiei kosovare în satul Banjska din nordul Kosovo la 24 septembrie. Ei s-au baricadat apoi într-o mănăstire ortodoxă din apropierea graniţei nordice cu Serbia, într-un schimb de focuri care a durat ore întregi. Atacul s-a soldat cu moartea unui ofiţer de poliţie kosovar şi a trei atacatori.

Uciderea poliţistului a scos la suprafaţă ani de neîncredere şi resentimente, în timp ce un război al cuvintelor între Belgrad şi Pristina, zile de doliu concurente şi apeluri la sancţiuni au deteriorat şi mai mult relaţiile deja fracturate, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat marţi.

Guvernul kosovar a acuzat Belgradul că a sprijinit întreaga operaţiune, premierul Albin Kurti scriind că armele şi echipamentele folosite în atac au fost "fabricate de producătorii de arme militare de stat sârbi". Belgradul neagă acest lucru, acuzând în acelaşi timp Pristina de discriminare împotriva populaţiei sârbe din Kosovo.

Kosovo, o fostă provincie sârbă care astăzi este locuită aproape exclusiv de albanezi, s-a separat de Serbia în 1999 cu ajutorul NATO şi şi-a declarat independenţa în 2008. Serbia, precum şi cinci state membre ale UE - România, Slovacia, Cipru, Spania şi Grecia - nu recunosc nici până în prezent suveranitatea Kosovo.

UE, cu sprijinul Statelor Unite, acţionează ca mediator în încercarea de a normaliza relaţiile dintre cele două părţi, care s-au înrăutăţit începând de anul trecut.


NATO va trimite trupe suplimentare pentru a-şi consolida forţa din Kosovo

Ca răspuns la atacul mortal, NATO a trimis trupe suplimentare în Kosovo. Două sute de soldaţi britanici au sosit la Pristina pentru a întări misiunea de menţinere a păcii a NATO, KFOR, au anunţat pe 6 octombrie Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării de la Londra. Aceştia se vor alătura contingentului britanic de 400 de soldaţi aflat deja în Kosovo, în cadrul unui exerciţiu anual.

În plus, România a anunţat desfăşurarea a aproximativ 100 de soldaţi ca parte a rezervei strategice la dispoziţia Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), a anunţat Ministerul Apărării.

Ministerul german al Apărării a declarat că o companie de 155 de soldaţi suplimentari va fi desfăşurată în Kosovo timp de un an, începând cu aprilie 2024. Cu toate acestea, extinderea a fost decisă independent de recentele escaladări din regiune. Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a avertizat vineri că "situaţia este atât de tensionată încât NATO a mărit" desfăşurarea KFOR, misiunea sa în Kosovo, care are în prezent aproximativ 4.500 de soldaţi.


Serbia desfăşoară, apoi retrage militari de la graniţa cu Kosovo

Între timp, Statele Unite au avertizat în legătură cu "o amplă desfăşurare militară sârbă de-a lungul graniţei cu Kosovo" şi au cerut "Serbiei să retragă aceste forţe de la graniţă". Întărirea "include o desfăşurare fără precedent de artilerie sârbă avansată, tancuri, unităţi de infanterie mecanizată. Credem că aceasta este o evoluţie foarte destabilizatoare", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby.

În urma avertismentului, Casa Albă a declarat că Belgradul a început să îşi retragă trupele de la graniţă.


Negociatorul UE, Bileik: "Destabilizarea Balcanilor îi convine Rusiei lui Putin"

Negociatorul Parlamentului European pentru Serbia, Vladimir Bileik, a declarat că situaţia de pe teren se agravează grav şi că în Kosovo nu s-a mai văzut o asemenea violenţă în ultimii 10 ani.

"Ambele părţi au o responsabilitate uriaşă de a reveni la dialog", a declarat Bileik. El a adăugat că dialogul a devenit mai dificil de când Albin Kurti a devenit prim-ministru al Kosovo. "Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu exactitate şi avem nevoie de fapte obiective. Destabilizarea Balcanilor convine Rusiei lui Putin. Singura soluţie este să ne întoarcem la masa negocierilor şi la dialog", a declarat Bileik.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat, într-un comunicat citat de agenţia Ria Novosti, că violenţele din Kosovo sunt "consecinţa directă şi imediată" a dorinţei premierului Kurti de a "provoca un conflict şi de a-i elimina pe sârbi de pe teritoriul regiunii". Zaharova a adăugat că presiunile lui Kurti pentru recunoaştere "aduc întreaga regiune balcanică într-un abis periculos". Rusia nu recunoaşte independenţa Kosovo.


Bosnia-Herţegovina se teme de repercusiunile crizei din Kosovo

Tensiunea a declanşat în Bosnia-Herţegovina (BiH) îngrijorarea că un conflict mai amplu s-ar putea extinde în ţară. În luna iunie, adjunctul adjunctului secretarului american pentru Balcani, Gabriel Escobar, a avertizat în cadrul Consiliului Atlantic că "dacă nu există o dezescaladare imediată, există pericolul transformării crizei din Kosovo într-un conflict regional".

Preşedintele Republicii Srpska (RS), Milorad Dodik, a subliniat în iulie sprijinul său pentru "provincia din sudul Serbiei" şi a acuzat comunitatea internaţională că a confiscat Kosovo de la Serbia. Dodik a declarat că "Republika Srpska este pregătită să lupte cu Serbia pentru Kosovo", a adăugat el.

Statutul Kosovo este una dintre problemele de politică externă asupra cărora cele trei grupuri etnice din Bosnia-Herţegovina sunt în dispută. Sârbii bosniaci susţin pe deplin poziţiile Belgradului, în timp ce opinia predominantă în rândul bosniacilor şi croaţilor este că Kosovo este un stat independent de facto.


Kosovo solicită sancţiuni împotriva Serbiei

În cadrul reuniunii Comunităţii Politice Europene de la Granada din 5 octombrie, preşedintele Kosovo, Vjosa Osmani, a cerut liderilor să impună sancţiuni împotriva Serbiei, argumentând că Belgradul se află în spatele atacurilor mortale. Într-un interviu acordat agenţiei EFE, ea a declarat că "este foarte clar că [preşedintele sârb] Aleksandar Vucic şi Serbia acţionează ca reprezentanţi ai lui Putin în regiunea noastră şi că vor să readucă Europa în întunecaţii ani '90".

La Granada, premierul ungar Viktor Orban a respins solicitarea de sancţiuni din partea Kosovo ca fiind "ridicolă şi imposibilă". Pentru ca sancţiunile să fie impuse de UE este necesară unanimitatea. Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, a precizat că, odată ce vor avea "un cadru clar cu privire la atac, UE va decide următorii paşi".

Premierul albanez, Edi Rama, a sugerat că măsuri împotriva Belgradului "ar fi trebuit să fie luate imediat", în special cele pe care Comisia Europeană le poate impune "fără a fi nevoie de un consens între toate ţările membre". Potrivit lui Rama, simplul fapt că Serbia a declarat o zi de doliu naţional pentru sârbii kosovari ucişi în schimbul de focuri a fost "inacceptabil şi sancţionabil la toate nivelurile".


UE face apel la Kosovo şi Serbia să reducă tensiunile şi să revină la dialog

În urma atacului, comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, a făcut apel la Kosovo şi Serbia să reducă tensiunile şi să revină la dialog în timpul vizitei sale în capitala albaneză Tirana, la 6 octombrie.

Varhelyi şi Baerbock au participat la o reuniune ministerială a ţărilor din Balcanii de Vest în cadrul Procesului de la Berlin, o iniţiativă promovată de Germania în 2014 pentru a promova cooperarea în regiune şi aderarea acestora la Uniunea Europeană.

Comisarul a cerut ca autorii atacului, dintre care majoritatea au fugit în Serbia, să fie aduşi în faţa justiţiei şi a solicitat o cooperare deplină şi necondiţionată din partea sistemului judiciar din Serbia.


Eliberarea presupusului lider de comando

Între timp, un tribunal din Belgrad a ordonat, la 4 octombrie, eliberarea condiţionată a lui Milan Radoicic, presupusul lider al paramilitarilor din atac.

Radoicic însuşi a declarat că a înfiinţat grupul armat fără ştirea Serbiei. Însă el a negat acuzaţiile care i se aduc, printre care se numără "asociere criminală", infracţiuni de securitate publică şi faptul că a transportat şi depozitat arme şi muniţii în Kosovo. El trebuie să se prezinte de două ori pe lună la autorităţi. Radoicic, în vârstă de 45 de ani, este un om de afaceri şi fostă figură influentă a autorităţii sârbe din Kosovo.

Între ianuarie şi ziua atacului, Radoicic a procurat armele din Bosnia-Herţegovina vecină şi le-a transportat şi depozitat în "locaţii nespecificate" din Kosovo, a precizat instanţa într-un comunicat.

Între timp, preşedintele kosovar Osmani a declarat că ţara sa doreşte ca Radoicic şi ceilalţi terorişti să fie predaţi Republicii Kosovo, astfel încât să se poată face o justiţie reală.


N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, AGERPRES, ANSA, ATA, dpa, EFE, FENA, Tanjug participante în proiectul enr.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)