Luptând pentru a câştiga un al treilea mandat fără precedent, guvernul naţionalist al Poloniei a ales o ţintă aproape de casă: Germania, aliatul său din cadrul NATO şi cel mai mare partener comercial, comentează joi Reuters.

Într-o cursă strânsă înaintea alegerilor din Polonia de la 15 octombrie, liderii partidului de guvernământ, Lege şi Justiţie (PiS), au acuzat Germania că încearcă să dicteze politica guvernului polonez de la Berlin cu privire la orice subiect, de la migraţie la gaz.

Conflictul a fisurat frontul larg unit al Europei care sprijină Ucraina împotriva invaziei ruse, distrugând un plan pentru o fabrică polono-germană de reparaţii de tancuri în beneficiul Kievului.

Conducerea populistă a PiS mai spune că Germania complotează să-l readucă la putere pe principalul adversar electoral al partidului, fostul premier liberal Donald Tusk.

PiS a profitat de o neîncredere faţă de Germania, care încă este ridicată în rândul unei părţi a electoratului, mai ales al conservatorilor în vârstă care îşi amintesc de distrugerile din cel de-Al Doilea Război Mondial.

"Ştiţi unde puteţi citi programul (de campanie al opoziţiei)? În ziarele germane", a declarat premierul Mateusz Morawiecki la un eveniment de campanie.

Partidul său îl prezintă pe Tusk, care a spus că bunicul său a fost recrutat cu forţa în Wehrmacht-ul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după care a scăpat de partea Aliaţilor, ca o marionetă germană şi "soţul politic" al fostului cancelar german Angela Merkel. Un video de campanie l-a ironizat, de asemenea, pe succesorul lui Merkel, Olaf Scholz.

Luni de dispute între cei doi vecini au testat solidaritatea alianţei occidentale care s-a strâns în jurul Ucrainei după invazia rusă de anul trecut. Neînţelegerile survin într-un moment în care alte probleme, inclusiv alegerea unui lider pro-rus în Slovacia, stat membru al UE, ameninţă cu perturbări.

Cearta a afectat deja eforturile de a ajuta Ucraina. În aprilie, miniştrii apărării din Germania şi Polonia, cu un zâmbet şi o îmbrăţişare de solidaritate, au anunţat crearea unui hub comun în Polonia pentru a repara tancurile Leopard de fabricaţie germană deteriorate în luptele din Ucraina. Dar afacerea s-a prăbuşit rapid.

Într-o altă dispută, Varşovia s-a opus iniţial unei oferte germane de a staţiona unităţi de apărare antirachetă Patriot în Polonia, însă în cele din urmă a fost de acord.

"Nu este de ajutor faptul că Polonia, oamenii din Partidul Lege şi Justiţie, continuă să critice Germania într-un mod public atât de dur", a declarat pentru Reuters generalul american Ben Hodges, care a comandat forţele armate ale SUA din Europa în perioada 2014-2017.

"Nu este de ajutor, deoarece pune presiune asupra relaţiei dintre doi aliaţi NATO, dar şi asupra coeziunii generale a NATO", a precizat el.

Uzina de tancuri ar fi fost un efort comun al producătorilor germani Krauss-Maffei Wegmann şi Rheinmetall, niciuna dintre companii nerăspunzând la o solicitare de comentarii, şi al conglomeratului polonez de apărare Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ).

Printre punctele sensibile, o sursă germană a declarat că Polonia cere prea mulţi bani pentru lucrările de reparaţii. O altă sursă, un diplomat german, a afirmat că discuţiile au eşuat parţial deoarece companiile germane au fost reticente să împărtăşească informaţii tehnice.

"Dar a arătat, de asemenea, un pic acelaşi lucru pe care l-am avut în privinţa Patriots, o neîncredere generală din partea polonezilor şi obiceiul de a trata un partener într-un mod care nu este obişnuit pentru un parteneriat în UE sau într-o alianţă", a mai spus sursa citată.

În prezent, PGZ repară unele tancuri Leopard folosind piese de schimb furnizate de Germania.

"Într-o oarecare măsură, a depins de viteza de acţiune şi de hotărârea părţii germane. Negociam. Din păcate, avem o viziune uşor diferită asupra modului în care ar trebui să arate", a declarat Sebastian Chwalek, CEO al PGZ, pentru Reuters.

Alte tancuri vor fi reparate în altă parte, "ceea ce este poate puţin mai costisitor şi consumă mai mult timp, dar se întâmplă oricum", a spus diplomatul german.

"Este un semn al relaţiei actuale că nu putem cădea de acord asupra unor astfel de lucruri", a adăugat el.

Oficialii guvernamentali polonezi nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat că Berlinul şi Varşovia colaborează îndeaproape în domeniul securităţii şi apărării europene, dar a refuzat să comenteze "dezbaterile politice interne actuale din Polonia".

Deşi legăturile dintre Polonia şi Germania au fost reci de când PiS a venit pentru prima dată la putere în 2015, polonezii le văd acum înrăutăţindu-se. Doar 47% cred că relaţiile sunt bune, potrivit unui sondaj polonezo-german din acest an, în scădere de la 72% în 2020.

Mulţi polonezi, inclusiv 56% dintre respondenţii sondajului de opinie, consideră că Germania nu a făcut suficient pentru a compensa daunele provocate de război. PiS a cerut Germaniei să plătească despăgubiri de peste 1.000 de miliarde de euro, pe care Berlinul le-a respins.

O sursă PiS care a solicitat anonimatul a descris relaţiile ca fiind "competitive", spunând că Berlinul şi Varşovia "ar putea lucra împreună în multe probleme", dar în altele sunt divizate, inclusiv în privinţa despăgubirilor.

Doi parlamentari germani au declarat în privat pentru Reuters că Berlinul ar fi putut fi mai deschis în abordarea preocupărilor poloneze şi ar fi putut lua măsuri conciliante în problema reparaţiilor.

"Cred că ar trebui să privim dincolo de caricaturizarea (politicii poloneze) pe care această campanie (electorală) ne-a pus-o în faţă. Este momentul ca Germania să se uite în oglindă", a declarat Thomas Kleine-Brockhoff de la German Marshall Fund.

Guvernul lui Scholz a respins în mare măsură atacurile PiS. O sursă guvernamentală a declarat că Berlinul a fost foarte precaut să nu provoace Varşovia.

"Călcăm pe coji de ouă", a spus sursa.

Desigur, unii analişti cred că retorica poloneză faţă de Berlin ar putea fi atenuată după alegeri.

Dar este posibil ca iritările de ambele părţi să persiste, inclusiv în ceea ce priveşte migraţia, care a devenit din nou un punct fierbinte din cauza unui scandal în legătură cu bani pentru vize din Polonia luna trecută.

"Acum, ca să fiu sincer, ceea ce sper că se va întâmpla este că preşedintele meu îi va invita pe cei doi lideri aşa cum i-a invitat la Camp David pe liderii din Japonia şi Coreea de Sud", a spus Hodges.

"Ştiţi, poate că la un moment dat preşedintele (Joe) Biden se va întâlni cu preşedintele (Andrzej) Duda şi cancelarul Scholz şi va spune: Prieteni, trebuie să rezolvăm problema", a adăugat el.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)