Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele Consiliului European Charles Michel se întâlnesc joi, la Granada (Spania), cu premierul armean Nikol Paşinian, în marja celui de-al treilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), a anunţat Palatul Elysée, potrivit AFP.

Întâlnirea este prevăzută pentru ora locală 15:30 (13:30 GMT), în absenţa preşedintelui azer Ilham Aliev, care a refuzat să participe şi chiar să vină la Granada, denunţând sprijinul prea evident al europenilor pentru Erevan după recenta victorie a Azerbaidjanului contra armenilor din enclava Nagorno-Karabah.

Cei cinci lideri s-au întâlnit în acest format în timpul precedentului summit al CPE, desfăşurat în iunie în Republica Moldova, într-un climat deja extrem de tensionat între Baku şi Erevan.

Nikol Paşinian a deplâns absenţa preşedintelui azer de la întâlnirea de joi, apreciind că ar fi ''putut fi semnat'' un document la Granada pentru a începe o detensionare în relaţiile cu Baku.

Azerbaidjanul denunţă mai ales ''declaraţiile pro-armene ale oficialilor francezi'' şi ale lui Charles Michel.

În afară de situaţia din Nagorno-Karabah, preşedintele Emmanuel Macron s-a declarat îngrijorat de riscul unei ofensive militare azere contra Armeniei.

La rândul său, şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna a anunţat marţi, în timpul unei vizite la Erevan, că Parisul ''şi-a dat acordul'' pentru livrarea de material militar Armeniei, care doreşte să se protejeze de vecinul său azer.

Forţele azere au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah, o enclavă de pe teritoriul azer populată majoritar de armeni, într-o operaţiune fulger desfăşurată în luna septembrie, ceea ce condus la un exod al aproximativ 100.000 de etnici armeni în mai puţin de o săptămână.

Armenia a acuzat Azerbaidjanul de epurare etnică, acuzaţie respinsă de Baku, care insistă că armenii sunt bineveniţi să rămână în Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a insistat că nu are nicio intenţie de a ataca Armenia.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar până recent era populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale semnificative în timpul unui război care a durat şase săptămâni şi s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi.

Unii experţi sunt de părere că Azerbaidjanul ar putea încerca să-şi valorifice avantajul actual pentru a lansa operaţiuni în sudul Armeniei în scopul creării unei continuităţi teritoriale cu enclava Nahicevan. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)