Miniştrii afacerilor externe ai statelor membre ale Uniunii Europene (UE) au venit luni la Kiev, pentru o "reuniune istorică" menită să traseze liniile unei "susţineri durabile" pentru Ucraina, confruntată cu invazia rusă şi care aspiră să adere la UE, informează AFP.

În faţa unei contraofensive ucrainene lente şi a temerilor privind o scădere a sprijinului occidental pentru Ucraina, a fost necesar să se arate Rusiei că ea "nu trebuie să conteze" pe "oboseala" UE, a explicat şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna.

Mesaj care a fost imediat contrazic de Kremlin, convins că această "oboseală" "se va accentua în diferite ţări".

"Îi convoc azi pe miniştrii afacerilor externe la Kiev, (pentru) o primă reuniune a tuturor celor 27 de state membre care are loc în afara UE", a anunţat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell pe platforma X (fosta Twitter), salutând această "reuniune istorică" organizată în Ucraina, "ţară candidată şi viitor membru".

Cu toate acestea, Borrell a precizat că este vorba de o reuniune "informală" care "nu are drept scop de a ajunge la concluzii şi la decizii concrete".

Primindu-i pe omologii săi, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a salutat organizarea reuniunii la Kiev, adică "în interiorul viitoarelor frontiere ale Uniunii Europene", potrivit lui.

"Puterea luptătorilor noştri pe linia frontului este în mare parte rezultatul puterii acordurilor noastre cu prietenii şi partenerii noştri", a subliniat preşedintele Zelenski pe Telegram.

Ucraina aspiră de ani de zile să adere la UE, iar în iunie 2022 i-a fost acordat statutul de candidată la aderare, însă pentru a trece la etapa următoare Kievul trebuie să facă progrese în special în lupta anticorupţie.

Reuniunea de luni de la Kiev este "un gest diplomatic excepţional", a subliniat Colonna, care a explicat că UE doreşte să arate "sprijinul său ferm şi durabil" pentru Ucraina, "până când ea va putea învinge" Moscova.

Trebuie să arătăm "că Ucraina face parte din familia europeană" şi "de asemenea să-i transmitem Rusiei mesajul că ea nu trebuie să conteze pe oboseala noastră", a subliniat Colonna. "Vom fi aici multă vreme", a promis ea.

La rândul său, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a cerut punerea în aplicare a unui "plan de protecţie pe timpul iernii", pentru a permite Ucrainei să facă faţă bombardamentelor asupra infrastructurilor sale energetice, ca şi în timpul anului trecut.

Această întrevedere are loc într-un moment în care apar temeri în legătură cu permanenţa sprijinului occidental pentru Ucraina, care depinde de livrările de arme şi de ajutorul financiar al europenilor şi SUA.

La Washington, un acord de urgenţă încheiat de Senat la sfârşitul săptămânii trecute pentru a evita o paralizie a administraţiei federale a lăsat deoparte bugetul de ajutor pentru Ucraina, ce va trebui să facă obiectul unui proiect care să fie votat în mod distinct.

Preşedintele american Joe Biden a promis apoi că SUA "nu vor abandona" Ucraina, iar Kievul a anunţat că "lucrează" cu principalul său susţinător militar şi financiar pentru ca această situaţie "să nu împiedice fluxul de ajutor".

Chiar dacă Kremlinul a estimat luni că Washingtonul "va continua să se implice în acest conflict", el a declarat că se aşteaptă ca "oboseala sprijinului complet absurd pentru regimul de la Kiev să crească în diferite ţări".

În Europa, Slovacia a ales sâmbătă un partid populist care se opune continuării ajutorului pentru Ucraina. Kievul a declarat luni în mod succint că "respectă alegerea poporului slovac" şi a apreciat că este prea devreme pentru a anticipa consecinţele.

De altfel, ministrul de externe ungar - a cărui ţară a rămas cea mai apropiată din UE faţă de Moscova -, precum şi omologii săi polonez şi leton nu au participat la reuniunea de la Kiev, a declarat pentru AFP un înalt responsabil al guvernului ucrainean sub acoperirea anonimatului. Diplomaţii polonez şi leton sunt bolnavi, a adăugat el.

O altă sursă de ajutor pentru Ucraina, o misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), prima în ultimii trei ani, s-a deplasat la Kiev pentru a discuta despre un program de 15,6 miliarde de dolari, a anunţat prim-ministrul ucrainean Denis Şmîgal.

Pe front, unde Ucraina duce din iunie o dificilă contraofensivă, bombardamentele au continuat luni. Patru persoane au fost rănite la Herson şi alte două la Orihiv, în sud, potrivit autorităţilor regionale.

Patru drone explozive ruse au fost doborâte în timpul nopţii, potrivit armatei ucrainene.

La rândul lor, serviciile de informaţii ucrainene au revendicat un atac cu dronă asupra unei uzine unde se produc rachete, la Smolensk, în Rusia, la peste 600 de kilometri de frontieră.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)