Statele membre ale Comunităţii Economice a Statelor Vest-Africane (ECOWAS) au transmis joi, la finalul unui summit desfăşurat în capitala Nigeriei, Abuja, că toate opţiunile rămân pe masă în privinţa restabilirii ordinii constituţionale în Niger după lovitura de stat din 26 iulie şi au dispus activarea "Forţei în aşteptare" (Standby Force) a acestei organizaţii, relatează agenţiile Reuters şi AFP.

"Nici o opţiune nu este în afara mesei, inclusiv folosirea forţei în ultimă instanţă", a declarat la finalul summitului preşedintele Nigeriei, Ahmed Tinubu. "Sper că prin efortul nostru colectiv vom ajunge la o soluţionare paşnică sub forma unei foi de parcurs pentru restabilirea stabilităţii şi democraţiei în Niger. Încă nu este totul pierdut", a adăugat preşedintele Nigeriei.

Un comunicat oficial emis după declaraţia acestuia menţionează o rezoluţie care le cere comandanţilor armatelor din statele membre "să activeze imediat Forţa Standby ECOWAS, cu toate elementele sale".

O altă rezoluţie vorbeşte despre dispunerea "desfăşurării Forţei Standby ECOWAS pentru restabilirea ordinii constituţionale în Republica Niger", urmată imediat de o alta care face referire la restabilirea acestei ordini "prin mijloace paşnice".

Şefii de Stat Major din ţările ECOWAS dispuse să participe la o intervenţie militară în Niger au elaborat planuri pentru o asemenea acţiune. Dar comunicatul final al summitului de joi nu clarifică în ce circumstanţe ea va fi efectiv declanşată.

Organizaţia ECOWAS, formată din 15 state vest-africane, a impus Nigerului sancţiuni după lovitura de stat şi dăduse juntei de la Niamey un ultimatum să-l repună în funcţie până pe 6 august pe preşedintele înlăturat Mohamed Bazoum, ameninţând în caz contrar cu o intervenţie militară.

Dar ultimatumul nu s-a concretizat, după ce într-o reuniune cu uşile închise majoritatea membrilor Senatului Nigeriei s-au opus sâmbătă cererii preşedintelui Ahmed Tinubu de a autoriza o intervenţie militară în Niger.

De asemenea, numai guvernele a patru dintre statele membre, respectiv Nigeria, Benin, Coasta de Fildeş şi Senegal, s-au arătat dispuse să ia parte la o acţiune militară contra Nigerului.

De partea cealaltă, Algeria, Guineea, Burkina Faso şi Mali au precizat că se opun acţiunii militare, cele două din urmă avertizând în plus că vor considera un atac asupra Nigerului drept o declaraţie de război împotriva lor.

Această ţară, importantă strategic şi prin faptul că este al şaptelea producător mondial de uraniu, a devenit pilonul operaţiunilor antijihadiste americane şi franceze în regiunea Sahel, mai ales după ce junte militare au preluat puterea în Burkina Faso şi Mali. Acestea din urmă au respins prezenţa forţelor occidentale şi i-au primit cu braţele deschise pe mercenarii ruşi din gruparea Wagner.

Vicesecretarul american de stat Victoria Nuland a efectuat luni o vizită inopinată în capitala Nigerului, Niamey, la finalul căreia a recunoscut că au fost făcute puţine progrese către reinstalarea în funcţie a preşedintelui Bazoum.

Principalul interlocutor al Victoriei Nuland în această scurtă vizită a fost noul şef al Statului Major instalat de pucişti în Niger, generalul de brigadă Moussa Salaou Barmou, care anterior a colaborat îndelung cu Washingtonul şi a fost considerat de Statele Unite un aliat al său şi un personaj cheie în strategia americană pentru regiunea Sahel.

Victoria Nuland a descris discuţiile cu acesta drept "extrem de sincere şi deocamdată foarte dificile", fără să fi reuşit obţinerea vreunei concesii din partea generalului pucist şi nici măcar posibilitatea de a-l vedea pe preşedintele înlăturat de la putere. Nuland nu s-a întâlnit nici cu liderul juntei autoproclamat lider al Nigerului, generalul Abdourahamane Tiani.

Întrebat de publicaţia Wall Street Journal (WSJ) despre riscul ca în urma loviturii de stat Nigerul să piardă ajutorul militar american, generalul Barmou a răspuns fără ezitare: "Dacă acesta este preţul pe care trebuie să-l plătim pentru suveranitatea noastră, atunci aşa să fie".

Statele Unite au în Niger un detaşament de circa 1.100 de soldaţi, în baze militare comune cu trupe de elită ale Nigerului care până în urmă cu câteva zile se aflau sub comanda generalului Barmou. Washingtonul a cheltuit circa o jumătate de miliard de dolari pentru ajutorul militar oferit Nigerului, ţară unde a creat o bază de drone în zona oraşului Agadez. Franţa are la rândul ei staţionaţi în Niger circa 1.500 de militari.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)