Negocierile cu regimul militar din Niger trebuie să fie ''soclul abordării noastre'', a declarat joi preşedintele Nigeriei, Bola Tinubu, în deschiderea în capitala ţării sale, Abuja, a unui nou summit al Comunităţii Economice a Statelor Vest-Africane (ECOWAS) dedicat căutării unor soluţii în faţa crizei provocate de lovitura de stat din Niger, transmite AFP.

Organizaţia ECOWAS, formată din 15 state vest-africane, a impus Nigerului sancţiuni după lovitura de stat şi dăduse juntei de la Niamey un ultimatum să-l repună în funcţie până pe 6 august pe preşedintele înlăturat Mohamed Bazoum, ameninţând în caz contrar cu o intervenţie militară.

Dar ultimatumul nu s-a concretizat, după ce într-o reuniune cu uşile închise majoritatea membrilor Senatului Nigeriei s-au opus sâmbătă cererii preşedintelui Ahmed Tinubu de a autoriza o intervenţie militară în Niger.

"Din nefericire, ultimatumul pe care l-am lansat la primul summit nu a dat rezultatele scontate", a recunoscut preşedintele nigerian. El consideră acum că datoria organizaţiei ECOWAS este "de a epuiza toate căile de dialog pentru a asigura o revenire rapidă la o guvernare constituţională în Niger". "Este crucial să dăm prioritate negocierilor diplomatice şi dialogului ca soclu al abordării noastre", a mai spus Ahmed Tinubu în deschiderea noului summit al ECOWAS.

Dar această organizaţie s-a arătat deja divizată în privinţa abordării faţă de junta care a preluat puterea în Niger. Astfel, numai guvernele a patru dintre statele membre, respectiv Nigeria, Benin, Coasta de Fildeş şi Senegal, s-au arătat dispuse să ia parte la o acţiune militară contra Nigerului.

Într-o asemenea operaţiune, Nigeria, care este un aliat al SUA în regiune şi dispune de una din cele mai puternice armate africane, ar urma să fie vârful de lance, dar opoziţia internă nu i-a permis cel puţin deocamdată preşedintelui Ahmed Tinubu să pună în aplicare planul intervenţiei.

De partea cealaltă, Algeria, Guineea, Burkina Faso şi Mali au precizat că se opun acţiunii militare, cele două din urmă avertizând în plus că vor considera un atac asupra Nigerului drept o declaraţie de război împotriva lor.

În acest timp, Statele Unite caută să împiedice Rusia să câştige influenţă în regiunea Sahel, Washingtonul mizând în special pe relaţiile sale militare consolidate cu Nigerul.

Această ţară, importantă strategic şi prin faptul că este al şaptelea producător mondial de uraniu, a devenit pilonul operaţiunilor antijihadiste americane şi franceze în regiunea Sahel, mai ales după ce junte militare au preluat puterea în Burkina Faso şi Mali. Acestea din urmă au respins prezenţa forţelor occidentale şi i-au primit cu braţele deschise pe mercenarii ruşi din gruparea Wagner.

Vicesecretarul american de stat Victoria Nuland a efectuat luni o vizită inopinată în capitala Nigerului, Niamey, la finalul căreia a recunoscut că au fost făcute puţine progrese către reinstalarea în funcţie a preşedintelui Bazoum, care este sechestrat de pucişti, dar menţine contacte în exterior, el având o discuţie telefonică şi cu secretarul american de stat Antony Blinken.

Principalul interlocutor al Victoriei Nuland în această scurtă vizită a fost noul şef al Statului Major instalat de pucişti în Niger, generalul de brigadă Moussa Salaou Barmou, care anterior a colaborat îndelung cu Washingtonul şi a fost considerat de Statele Unite un aliat al său şi un personaj cheie în strategia americană pentru regiunea Sahel. Statele Unite l-au "curtat timp de 30 de ani" pe acest general şi i-au oferit acces la prestigioasa Universitate de Apărare Naţională din Washington, potrivit unui articol din Wall Street Journal (WSJ).

Întrebat de WSJ despre riscul ca în urma loviturii de stat Nigerul să piardă ajutorul militar american, generalul Barmou a răspuns fără ezitare: "Dacă acesta este preţul pe care trebuie să-l plătim pentru suveranitatea noastră, atunci aşa să fie".

Victoria Nuland a descris discuţiile cu acesta drept "extrem de sincere şi deocamdată foarte dificile", fără să fi reuşit obţinerea vreunei concesii din partea generalului pucist şi nici măcar posibilitatea de a-l vedea pe preşedintele înlăturat de la putere. Nuland nu s-a întâlnit nici cu liderul juntei autoproclamat preşedinte al Nigerului, generalul Abdourahamane Tiani.

Statele Unite au în Niger un detaşament de circa 1.100 de soldaţi, în baze militare comune cu trupe de elită ale Nigerului care până în urmă cu câteva zile se aflau sub comanda generalului Barmou. Washingtonul a cheltuit circa o jumătate de miliard de dolari pentru ajutorul militar oferit Nigerului, ţară unde a creat o bază de drone în zona oraşului Agadez.

În opinia lui Cameron Hudson, expert în probleme africane la think tank-ul american Center for Strategic and International Studies, în pofida loviturii de stat, Nigerul este un caz diferit de cel al statelor Mali sau Republica Centrafricană, devenite bastioane ale grupării Wagner, şi militarii pucişti de la Niamey ar dori să menţină relaţiile bune cu SUA. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)