Blocul vest-african dă prioritate diplomaţiei pentru rezolvarea crizei din Niger, dar îşi menţine ameninţarea cu o intervenţie militară pentru "restabilirea ordinii constituţionale", notează miercuri France Presse într-o sinteză pe această temă, în ajunul unui summit regional.

În noaptea de marţi spre miercuri, Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane (ECOWAS) a declarat într-un comunicat că va continua "să desfăşoare toate măsurile necesare în vederea asigurării revenirii la ordinea constituţională în Niger", cu alte cuvinte repunerea în funcţie a preşedintelui Mohamed Bazoum, înlăturat de la putere în urma unei lovituri de stat militare la 26 iulie.

Preşedintele Nigeriei, Bola Tinubu, în prezent şeful prin rotaţie al ECOWAS, a dat asigurări marţi seara că diplomaţia este "cea mai bună cale de urmat", fără să excludă totuşi o intervenţie militară, potrivit purtătorului său de cuvânt Ajuri Ngelale, insistând că "nicio opţiune nu a fost exclusă de ECOWAS.

Nigeria s-a exprimat pentru prima oară de la expirarea duminică seara a unui ultimatum de şapte zile dat în 30 iulie juntei care a preluat puterea în Niger. Un summit ECOWAS urmează să aibă loc joi la Abuja, capitala nigeriană.

Regimul militar instalat în urma loviturii de stat la Niamey nu pare sensibil la ofertele de negociere. Astfel, o delegaţie comună a ECOWAS, Uniunii Africane şi ONU nu a putut să viziteze ţara din Sahel marţi, a confirmat în cursul serii organizaţia regională.

Această misiune a fost anulată după ce junta din Niger a comunicat că "nu este în măsură să primească delegaţia tripartită", invocând motive de "securitate, în această atmosferă de ameninţare cu o agresiune împotriva Nigerului".

"Contextul actual de furie şi revoltă în rândul populaţiei în urma sancţiunilor impuse de ECOWAS nu permite ca respectiva delegaţie să fie primită în liniştea şi securitatea necesare", potrivit unei scrisori trimise ECOWAS de Ministerul de Externe al Nigerului.

Acelaşi minister subliniază într-o altă scrisoare că "autorizaţiile diplomatice permanente" acordate pentru 2023 "aeronavelor din ţările prietene şi partenere ale Nigerului sunt temporar suspendate", fără a preciza tipul de aparate sau ţările în cauză.

Amânarea vizitei delegaţiei vest-africane vine după o altă provocare din partea noilor conducători nigerieni: numirea luni seara a premierului civil, Ali Mahaman Lamine Zeine, care pare a fi primul pas către numirea unui guvern de tranziţie.

Franţa, o fostă putere colonială denigrată în mod regulat în timpul manifestaţiilor din Africa de Vest, a declarat marţi că sprijină "eforturile ţărilor din regiune pentru restabilirea democraţiei" în Niger, conform unei surse diplomatice.

SUA, un partener privilegiat al Franţei în lupta împotriva grupărilor jihadiste care subminează această ţară bogată în uraniu, şi o mare parte a ţărilor din regiunea Sahel au încercat de asemenea să dialogheze cu junta.

Secretarul de stat american Antony Blinken a comunicat marţi seara pe X (fostul Twitter) că a vorbit cu Bazoum, consemnat la reşedinţa sa din Niamey, "pentru a exprima eforturile noastre continue pentru găsirea unei soluţii paşnice la criza constituţională actuală".

"Mai avem încă speranţă, dar suntem totodată realişti", a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, adăugând că amânarea vizitei delegaţiei ECOWAS este "foarte regretabilă".

Numărul doi al diplomaţiei americane, Victoria Nuland, a sosit luni la Niamey pentru a se întâlni cu autorii loviturii de stat, întâlnire la care nu a fost prezent generalul Abdourahamane Tiani, noul om forte al Nigerului. Nuland nu s-a putut vedea nici cu preşedintele înlăturat Bazoum.

Discuţiile "au fost extrem de deschise şi uneori destul de dificile", a recunoscut ea.

Mali şi Burkina Faso, conduse de asemenea de militari care au preluat puterea prin lovitură de stat în 2020 şi respectiv 2022, şi-au afişat solidaritatea cu Niger, avertizând că, în cazul unui atac asupra acestuia din partea ECOWAS, aceasta va însemna "o declaraţie de război" pentru ambele.

Cele două ţări au trimis marţi scrisori comune către UE şi Uniunea Africană, îndemnându-le la "responsabilitate" pentru a împiedica "orice intervenţie militară împotriva Nigerului, a cărei amploare a consecinţelor de securitate şi umanitare ar fi imprevizibilă".

În paralel, Blinken a apreciat marţi într-un interviu pentru BBC că înlăturarea cu forţa a lui Bazoum "nu a fost orchestrată de Rusia sau Wagner", dar a avertizat gruparea rusă de mercenari "să nu încerce să profite" de pe urma acestei situaţii.

Grupul paramilitar rus Wagner s-a implantat în mai multe ţări africane în criză, între care Mali şi Republica Centrafricană, unde protejează puterea şi asigură instruirea militară. În schimb, acesta este plătit din resurse locale, în special minereuri, notează AFP. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)