Ţările sud-americane din Amazonia au decis marţi să formeze o "alianţă" împotriva defrişărilor, la un summit descris de preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva drept un "punct de cotitură" în lupta împotriva încălzirii globale, relatează AFP.

Crearea unei entităţi numite "Alianţa amazoniană pentru combaterea defrişărilor" este stipulată într-o declaraţie comună semnată de Brazilia, Bolivia, Columbia, Ecuador, Guyana, Peru, Surinam şi Venezuela.

Acestea sunt cele opt ţări membre ale Organizaţiei Tratatului de Cooperare Amazoniană (ACTO), creată în 1995 cu scopul de a conserva această vastă regiune care găzduieşte aproximativ 10% din biodiversitatea lumii.

Alianţa "îşi propune să promoveze cooperarea regională în lupta împotriva defrişărilor, pentru a împiedica Amazonia să ajungă într-un punct fără întoarcere".

Dacă s-ar ajunge la acest punct fără întoarcere, Amazonia ar emite mai mult carbon decât ar absorbi, ceea ce ar agrava încălzirea planetei.

Summitul s-a deschis în ziua în care serviciul european Copernicus a confirmat că luna iulie a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată.

"Nu a fost niciodată mai urgent să ne reluăm şi să ne extindem cooperarea", a declarat Lula da Silva în discursul său de deschidere, referindu-se la un "nou vis amazonian".

La rândul său, omologul columbian, Gustavo Petro, a cerut ca discursurile să fie transpuse în acţiuni concrete cât mai curând posibil.

"Dacă suntem pe cale de dispariţie, dacă în acest deceniu trebuie să luăm decizii, ce facem, în afară de discursuri?", a întrebat el.

Lula şi Gustavo Petro sunt însoţiţi la Belem, oraş din Brazilia, de omologii lor din Bolivia, Columbia şi Peru.

Ecuador, Guyana şi Surinam sunt reprezentate de miniştri, iar preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, care suferă de o otită, a fost înlocuit în ultimul moment de vicepreşedinta sa, Delcy Rodriguez.

Summitul de la Belem serveşte drept repetiţie generală pentru acest oraş-port de 1,3 milioane de locuitori din nordul Braziliei, care va găzdui conferinţa ONU privind clima COP30 în 2025.

Alte ţări non-ACTO au fost invitate la summit, inclusiv Franţa, care are un teritoriu amazonian cu Guyana şi va fi reprezentată miercuri de ambasadoarea sa la Brasilia, Brigitte Collet.

"Este urgent să punem capăt defrişărilor", a declarat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron, cerând "protejarea rezervelor vitale, a carbonului şi a biodiversităţii, în interesul ţărilor forestiere, al populaţiilor lor şi al întregii lumi".

Revenind la putere în ianuarie, Lula s-a angajat să pună capăt defrişărilor, care s-au înmulţit brusc sub predecesorul său de extremă dreapta Jair Bolsonaro, până în 2030.

Terenurile despădurite sunt adesea transformate în păşuni pentru animale, dar distrugerea este cauzată şi de minerii în căutare de aur şi de traficanţii de lemn.

Dar preşedintele columbian Gustavo Petro a declarat că obiectivul "zero defrişări" ar fi "insuficient".

"Ştiinţa ne-a arătat că, chiar dacă acoperim întreaga lume cu copaci, nu va fi suficient să absorbim emisiile de CO2 (...). Trebuie să renunţăm la combustibilii fosili", a insistat el.

Potrivit lui Gustavo Petro, această responsabilitate este, mai presus de toate, a "ţărilor din nord", în timp ce "noi (ţările amazoniene) trebuie să protejăm 'buretele'", aşa cum descrie el pădurea tropicală.

Dar această tranziţie energetică este un subiect mai sensibil pentru marii producători de hidrocarburi din regiunea amazoniană, cum ar fi Venezuela sau Brazilia.

Această problemă a fost, de asemenea, abordată la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unei reuniuni a reprezentanţilor societăţii civile la Belem, intitulată "Dialogurile Amazoniene", cu demonstranţi care solicită o "Amazonie fără petrol".

Aceste sloganuri au reapărut marţi, în timpul unei procesiuni care a adunat aproximativ 1.500 de persoane pe străzile din Belem, inclusiv activişti indigeni, care au fluturat bannere cu mesaje precum "Suntem aici dintotdeauna".

"Dacă defrişările nu sunt oprite, ne vom confrunta cu probleme mult mai mari", a declarat luni pentru AFP liderul indigen Raoni Metuktire.

Miercuri, summitul va continua cu participarea ţărilor non-ACTO invitate la Belem, precum Franţa, dar şi Germania şi Norvegia, principalii donatori ai Fondului Amazonian.

Indonezia, Congo şi Republica Democrată Congo, care găzduiesc vaste păduri tropicale de pe alte continente, au fost, de asemenea, invitate. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)