Marele juriu care a decis marţi să-l pună sub acuzare pe Donald Trump, preşedinte al SUA între anii 2017-2021, pentru atacul asupra Capitoliului SUA, este format dintr-un grup de cetăţeni care trebuie să stabilească dacă există suficiente dovezi pentru a ajunge la concluzia că inculpatul a comis o infracţiune, explică EFE.

Un mare juriu ascultă procurorul şi pe martori şi apoi votează în secret dacă să emită sau nu o inculpare.

Cine face parte din marele juriu?

Martorii depun mărturie în spatele uşile închise şi nu li se permite să fie însoţiţi de un avocat în sala de judecată.

Marele juriu este de obicei format din 16 până la 23 de oameni şi, pentru ca aceştia să aprobe rechizitoriul, cel puţin 12 dintre ei trebuie să fie de acord.

Membrii marelui juriu sunt aleşi aleatoriu dintr-o listă deja existentă de potenţiali juraţi, dar sunt selectaţi pentru că se presupune că au cunoştinţe sau informaţii despre speţa în cauză, explică Departamentul de Justiţie pe site-ul său.

Prin depunerea jurământului, ei sunt de acord să-şi desfăşoare activitatea de juraţi fără răutate, frică, ură sau orice alt sentiment care ar putea interfera cu decizia lor.

În această speţă, ancheta s-a concentrat pe rolul lui Trump în asaltul asupra Capitoliului, care a avut loc în timp ce victoria democratului Joe Biden la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020 era certificată.

Ce puteri are?

Puterea marelui juriu este diferită de cea a unui juriu popular. Unui juriu popular i se prezintă în timpul unui proces probele şi acuzaţiile de către procuratură şi de către apărare şi apoi respectivul juriu emite un verdict de vinovăţie sau nevinovăţie.

Marele juriu, în schimb, nu stabileşte dacă o persoană este vinovată sau nevinovată, ci doar dacă există suficiente dovezi pentru a considera că persoana respectivă a comis infracţiunea pentru care este inculpată.

În acest caz, marele juriu, întrunit la Washington, a considerat că există suficiente dovezi pentru a-l acuza pe Trump de patru infracţiuni: conspiraţie pentru fraudarea Statelor Unite, conspiraţie pentru a obstrucţiona o procedură oficială, obstrucţie şi tentativă de obstrucţie a unei proceduri oficiale şi conspiraţie împotriva drepturilor.

Membrii săi l-au acuzat pe Trump că a răspândit cu bună ştiinţă minciuni despre o presupusă fraudă electorală pentru a instiga la luarea cu asalt a Capitoliului şi a încerca să schimbe în favoarea sa rezultatele scrutinului prezidenţial.

Cu toate acestea, marele juriu nu are puterea să trimită o persoană în judecată: procurorul trebuie să semneze rechizitoriul înainte ca inculpatul să poată fi urmărit penal.

Acest lucru s-a întâmplat marţi, de când procurorul special care îl anchetează pe fostul preşedinte, Jack Smith, a semnat rechizitoriul şi s-a prezentat în faţa presei pentru a anunţa că doreşte un "proces rapid".

Acesta este modul în care guvernul şi marele juriu se echilibrează reciproc - cunoscutul sistem american "checks and balances" de separare a puterilor în stat -, iar sistemul asigură că niciuna dintre părţi nu îşi exercită "arbitrar" autoritatea pentru a inculpa o persoană.

Ce urmează?

Atunci când are loc o inculpare precum cea de marţi, urmează apoi o şedinţă de judecată în cadrul căreia inculpatului îi sunt comunicate acuzaţiile, apoi i se înmânează o copie a acestora şi este întrebat dacă pledează vinovat sau nevinovat. Trump a fost convocat pentru joi în faţa unui magistrat din Washington D.C. pentru această procedură.

Marele juriu este o instituţie tipică a sistemului de drept anglo-saxon. Când coloniştii britanici au ajuns în Statele Unite, au impus acest sistem, care se menţine în prezent doar în două ţări: Statele Unite şi Liberia. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)