Nigeria a sistat furnizarea de electricitate către Niger, în urma sancţiunilor decise de statele vest-africane împotriva acestei ţări după lovitura de stat desfăşurată săptămâna trecută, iar în paralel cu aceste sancţiuni şi cu ameninţarea unei intervenţii armate aceleaşi ţări, reunite în Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), au trimis miercuri în Niger o misiune de mediere care să negocieze cu junta ce a preluat puterea reinstalarea în funcţie a preşedintelui Mohamed Bazoum, relatează AFP.

"Nigeria a deconectat începând de ieri (marţi) linia de înaltă tensiune care transportă electricitate în Niger", a declarat un reprezentat al societăţii energetice de stat din Nigeria. Nigerul importă din Nigeria circa 70% la sută din necesarul său de electricitate, diferenţa de 30% fiind produsă pe plan local şi direcţionată în special către aprovizionarea capitalei Niamey.

Organizaţia ECOWAS, al cărei preşedinte în exerciţiu este preşedintele Nigeriei, Bola Tinubu, a decis duminică sancţiuni economice împotriva Nigerului, şi le-a dat puciştilor un ultimatum să-i restituie în termen de şapte zile prerogativele preşedintelui Mohamed Bazoum, în prezent arestat, ameninţând că în caz contrar statele din ECOWAS vor lua măsuri, din care nu exclud intervenţia armată.

Dar Mali şi Burkina Faso, ţări membre ale ECOWAS şi conduse la rândul lor de junte militare instalate prin lovituri de stat, s-au delimitat de acest ultimatum şi au ameninţat la rândul lor că o acţiune militară vest-africană împotriva Nigerului va fi considerată o "declaraţie de război" împotriva lor. Un reprezentant al juntei din Niger a sosit miercuri în Mali pentru ca aceste două ţări să-şi coordoneze acţiunile.

Între timp, o delegaţie a ECOWAS, condusă de fostul preşedinte al Nigeriei, generalul Abdulsalami Abubakar, a sosit miercuri la Niamey pentru negocieri cu puciştii conduşi de generalul Abdourahamane Tchiani, care după lovitura de stat s-a proclamat preşedinte al Nigerului.

O intervenţie militară în Niger ar fi "ultima opţiune" luată în calcul de blocul vest-african pentru restabilirea ordinii constituţionale, dar trebuie "să ne pregătim pentru această eventualitate", a declarat miercuri un responsabil al ECOWAS, la începutul unei reuniuni a şefilor de stat major ai ţărilor din această organizaţie reuniţi în capitala Nigeriei, Abuja.

La o săptămână după lovitura de stat, junta de la Niamey a numit noi guvernatori în cele opt regiuni ale Nigerului, toţi fiind ofiţeri în armată, şi a redeschis frontierele cu statele vecine şi spaţiul aerian, pe care le-au închis imediat după ce au preluat puterea. Între timp, în contextul riscului unei intervenţii militare externe, statele europene, în special Franţa, îşi repatriază cetăţenii din Niger. Două avioane cu cetăţeni evacuaţi au aterizat miercuri în Franţa şi unul în Italia.

Însă evacuarea celor circa 1.500 de militari francezi staţionaţi în Niger "nu este la ordinea zilei", a precizat marţi Statul Major francez, nici Statele Unite neanunţând vreo intenţie de a-şi evacua cei circa 1.100 de militari aflaţi în ţara africană, care sub preşedintele Mohamed Bazoum rămăsese unul din ultimii aliaţi ai Occidentului în lupta împotriva jihadiştilor în regiunea Sahel, după ce juntele militare ce au preluat puterea în Mali şi Burkina Faso au expulzat de acolo trupele străine şi au iniţiat o apropiere de Rusia.

Un oficial american citat de Reuters a declarat că Statele Unite urmează să evacueze familiile personalului ambasadei de la Niamey şi o parte din acest personal, dar misiunea diplomatică americană din Niger va continua să funcţioneze. "Este o măsură de prudenţă pentru cazul în care situaţia de securitate se va deteriora, dar personalul esenţial al ambasadei va rămâne", a menţionat acelaşi oficial, precizând că o decizie efectivă în acest sens încă nu a fost luată, dar Washingtonul înclină în această direcţie. El a mai menţionat că pentru această evacuare parţială vor fi folosite avioane civile, nu aeronave ale armatei americane.

Franţa, SUA, Germania şi Italia au în Niger trupe a căror misiune constă în instruirea trupelor acestei ţări în lupta împotriva grupărilor jihadiste care au legături cu organizaţii precum al-Qaida şi Statul Islamic.

În capitala Niamey nu s-au înregistrat miercuri incidente, după o noapte de întreruperi repetate în furnizarea energiei electrice. Dar pentru joi, când este şi Ziua Independenţei, sunt prevăzute manifestaţii sprijinite de formaţiunea M26, favorabilă puciştilor şi care a organizat de asemenea protestul din weekend care a degenerat într-un atac asupra ambasadei Franţei.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dãdârlat)