Presiunea creşte asupra puciştilor din Niger, care îl reţin pe preşedintele ales Mohamed Bazoum: după UE, Franţa a decis sâmbătă să îşi suspende ajutorul, iar Uniunea Africană (UA) le-a dat un ultimatum de 15 zile pentru a restabili ordinea constituţională, transmite France Presse.

În plus, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO/ECOWAS), din care face parte Nigerul, organizează duminică la Abuja un "summit special" pentru a evalua situaţia, fiind probabil să fie impuse sancţiuni.

Franţa, care a cerut "revenirea imediată la ordinea constituţională în Niger, în jurul preşedintelui Bazoum, ales de poporul nigerian", a anunţat suspendarea "tuturor ajutoarelor sale pentru dezvoltare şi a sprijinului bugetar".

La rândul său, Uniunea Africană a dat armatei un ultimatum de două săptămâni pentru a restabili "autoritatea constituţională", a anunţat Consiliul său de Pace şi Securitate după o reuniune desfăşurată vineri.

Anterior, Uniunea Europeană a transmis că nici ea "nu recunoaşte" "autorităţile" rezultate în urma puciului şi a anunţat suspendarea "tuturor activităţilor sale de cooperare în domeniul securităţii".

Cu câteva zile înainte de ziua independenţei, la 3 august, un calm relativ domnea sâmbătă pe străzile din Niamey după manifestaţiile pro-puci, care sunt acum interzise.

Locuitorii şi-au reluat activităţile, dar prezenţa forţelor de apărare şi securitate a fost întărită pe străzi, a constatat un jurnalist AFP.

Mişcarea M62, care a protestat deja împotriva operaţiunii Barkhane, desfăşurată în Sahel şi Sahara de armata franceză împotriva grupărilor jihadiste înarmate, a făcut apel la manifestaţii duminică, în pofida interdicţiei adunărilor.

M62 intenţionează să ''avertizeze CEDEAO şi Franţa împotriva oricărei intervenţii militare în Niger'' şi să ceară plecarea imediată a trupelor franceze şi a ambasadorului francez.

Aproximativ 1.500 de soldaţi francezi sunt prezenţi în Niger.

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, l-a asigurat pe Bazoum de "sprijinul neclintit" al Washingtonului, iar ambasada SUA din Niamey a declarat că "puciştii pun în pericol parteneriatul nostru profund în materie de dezvoltare şi securitate".

Aproximativ 1.100 de soldaţi americani sunt prezenţi în Niger.

Generalul Abdourahamane Tiani, şeful gărzii prezidenţiale nigeriene, s-a prezentat vineri drept noul om forte al ţării, înainte ca anturajul politic al lui Bazoum, sechestrat de patru zile, să denunţe o lovitură de stat din ''motive personale''.

Generalul Tiani a apărut vineri la televiziunea naţională pentru a citi o declaraţie în calitate de "preşedinte al Consiliului Naţional de Salvare a Patriei (CNSP)", junta care se află la originea loviturii de stat.

Proclamat ulterior şef de stat de către colegii săi, el a justificat lovitura de stat prin "deteriorarea situaţiei de securitate" într-un Niger minat de violenţa grupărilor jihadiste, dar a recunoscut "sprijinul apreciabil şi apreciat al partenerilor noştri externi", Franţa şi Statele Unite fiind printre principalii.

Junta, care include toate corpurile armatei, jandarmeriei şi poliţiei, a suspendat instituţiile, a închis frontierele terestre şi aeriene şi a interzis circulaţia de la miezul nopţii până la ora 5 dimineaţa.

Bogată în uraniu, istoria Nigerului a fost marcată de lovituri de stat de la obţinerea independenţei acestei foste colonii franceze în 1960. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)