Mii de israelieni s-au mobilizat marţi din nou, blocând gări şi artere rutiere, pentru a denunţa proiectul de reformă judiciară iniţiat de guvernul condus de Benjamin Netanyahu, pe care îl consideră o ameninţare la adresa democraţiei, comentează AFP.

De la anunţarea, în ianuarie, a proiectului de reformă a sistemului judiciar, zeci de mii de persoane manifestează în fiecare săptămână într-una dintre cele mai mari mişcări de protest din istoria Israelului.

Într-o căldură înăbuşitoare, mii de manifestanţi s-au adunat marţi pentru a striga "Democraţie, democraţie", fluturând drapelul israelian, în special la Haifa (nord), Tel Aviv, Ierusalim, Petah Tikva sau Rehovot (centru), au notat media şi corespondenţi ai agenţiei France Presse.

"În faţa unui guvern care se grăbeşte pentru a distruge democraţia, doar noi, cetăţenii, putem opri trenul dictaturii", au declarat organizatorii într-un comunicat apelând la o nouă zi de mobilizare.

La Tel Aviv, militanţi din gruparea de veterani 'Ahim laneshek' (Fraţi de arme) au format un lanţ uman pentru a bloca principala intrare în cartierul general al armatei israeliene.

"Sunt gata să lupt", a declarat pentru AFP Ron Sherf, 51 de ani, un veteran al unei unităţi de elită.

"Guvernul vrea putere nelimitată pentru a implementa politica sa care nu este liberală, ci o politică a supremaţiei evreieşti", a denunţat el.

Manifestanţii au blocat, de asemenea, mai multe artere rutiere şi au defilat pe o autostradă la nord de Tel Aviv. Alţii au pătruns în clădirea Bursei din Tel Aviv.

Strigând "Israelul nu este o dictatură", sute de persoane au invadat mai multe gări, în special la Tel Aviv şi Haifa, în pofida forţelor de poliţie desfăşurate pentru a le împiedica să ajungă la peroane.

Câteva sute de manifestanţi au participat, de asemenea, la un miting lângă Curtea Supremă de la Ierusalim, marţi seară.

Poliţia a raportat 45 de arestări.

Această nouă zi de mobilizare civică în Israel urmează votului în parlament în primă lectură, săptămâna trecută, privind o măsură ce vizează anularea posibilităţii ca puterea judiciară să se pronunţe asupra ''caracterului rezonabil'' al deciziilor guvernului.

În zilele următoare, comisia pentru legi trebuie să prezinte această măsură votulului definitiv al parlamentului.

Această clauză l-a constrâns pe Netanyahu în ianuarie să-l demită pe numărul doi al guvernului Arie Dery, condamnat pentru evaziune fiscală, în urma intervenţiei Curţii Supreme.

"De când a fost lansată reforma, am văzut impactul asupra economiei noastre", a declarat Inbal Orpaz, 36 de ani, angajată în domeniul high-tech care a venit să manifesteze la Tel Aviv.

Fondul Monetar Internaţional a avertizat în iunie că "incertitudinea" indusă de proiectul de reformă ar putea afecta creşterea.

"Prin acte de nesupunere civilă non-violentă, vom continua să protestăm în stradă până la anularea completă a reformei", a declarat pentru AFP Josh Drill, un purtător de cuvânt al mişcării.

Reforma susţinută de guvern, unul dintre cele mai de dreapta din istoria Israelului, vizează creşterea puterii parlamentarilor în detrimentul celei a magistraţilor.

Guvernul consideră că este necesar să se asigure un echilibru mai bun al puterilor, dar criticii săi îl văd ca pe o ameninţare la adresa democraţiei şi a garanţiilor sale instituţionale.

Alte măsuri provoacă, de asemenea, nemulţumirea manifestanţilor, precum cea modificând procesul de numire a judecătorilor, adoptata deja de deputaţi în primă lectură.

Preşedintele american Joe Biden, care a îndemnat guvernul israelian să găsească un compromis privind această reformă, l-a invitat pe Benjamin Netanyahu, luni, în cursul unei discuţii telefonice, să viziteze Statele Unite înainte de sfârşitul anului.

Cu prilejul unei întâlniri, marţi, la Washington, cu Joe Biden, preşedintele israelian Isaac Herzog, care joacă un rol esenţial protocolar, a pledat încă o dată pentru căutarea unui compromis pentru a ieşi din criză. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)