În timp ce mercenarii Wagner revoltaţi mărşăluiau către nord, spre Moscova, la 24 iunie, un contingent de vehicule militare a luat-o către est, pe o autostradă în direcţia unei baze fortificate a armatei ruse unde sunt depozitate arme nucleare, relatează marţi Reuters, în exclusivitate, referindu-se la declaraţiile unui înalt oficial ucrainean, înregistrări video postate online şi interviuri cu locuitorii din zonă.

Odată ce luptătorii Wagner au ajuns în regiuni situate în zone rurale, urmărirea deplasării lor a devenit mai puţin exactă - la circa 100 de kilometri de baza nucleară Voronej-45. Reuters nu poate confirma ce s-a întâmplat mai departe, iar oficiali occidentali au declarat în repetate rânduri că arsenalul nuclear al Rusiei nu a fost niciodată în pericol pe parcursul rebeliunii Wagner, care s-a încheiat rapid şi într-o manieră misterioasă în seara aceleiaşi zile de 24 iunie.

Însă, într-un interviu în exclusivitate, şeful serviciilor militare ucrainene Kirilo Budanov a declarat că luptătorii Wagner au mers chiar mai departe. Budanov spune că mercenarii lui Evgheni Prigojin, şeful Wagner, au ajuns la baza nucleară şi că intenţia lor era să intre în posesia unor mici dispozitive nucleare din epoca sovietică pentru "a creşte miza" în contextul revoltei lor. "Pentru că, dacă eşti pregătit să lupţi până la ultimul om, aceasta este una dintre instalaţiile care ridică semnificativ miza", a explicat Budanov.

Singurul obstacol între luptătorii Wagner şi armele nucleare l-au reprezentat porţile de intrare la instalaţia de stocare a armelor nucleare, a spus Budanov. "Uşile depozitului erau închise şi (luptătorii Wagner) nu au intrat în zona tehnică", a afimat el.

Reuters nu a putut stabili din surse independente dacă luptătorii Wagner au reuşit să intre în Voronej-45. Budanov nu a prezentat dovezi care să-i susţină afirmaţiile şi a refuzat să spună dacă au avut loc discuţii cu Statele Unite şi cu alţi aliaţi despre presupusul incident. El nu a explicat nici de ce luptătorii Wagner s-au retras în cele din urmă.

O sursă apropiată Kremlinului şi totodată cu relaţii în armata rusă a confirmat părţi din declaraţiile lui Budanov. Un contingent Wagner "a reuşit să intre într-o zonă de interes special, motiv pentru care americanii au devenit agitaţi pentru că acolo erau depozitate muniţii nucleare", a declarat această persoană, pe care Reuters nu o identifică şi despre care spune că nu a oferit alte detalii.

O sursă avizată din estul Ucrainei, ocupat temporar de Rusia, a declarat că situaţia a provocat îngrijorare inclusiv la Kremlin şi a oferit imboldul necesar pentru grabnica încheiere negociată a rebeliunii, în seara zilei de 24 iunie, intermediată de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.

Oficiali ai SUA şi-au exprimat îndoielile faţă de această descriere. Întrebat dacă forţele Wagner au ajuns la bază şi au încercat să obţină arme nucleare, purtătorul de cuvânt al Consiliului Securităţii Naţionale al Casei Albe, Adam Hodge, a declarat: "Nu suntem în măsură să confirmăm această relatare. Nu am avut niciun indiciu în niciun moment cum că arme sau materiale nucleare ar fi fost în pericol".

Kremlinul şi şeful Wagner nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta informaţiile.

Matt Korda, cercetător asociat principal şi manager de proiect la Proiectul de Informaţii Nucleare din cadrul Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani, a declarat că ar fi "practic imposibil pentru un actor nonstatal" să încalce securitatea nucleară a Rusiei. Poate că Wagner au mii de militari la dispoziţie, spune Korda, dar este puţin probabil ca vreunul dintre ei să ştie să detoneze o bombă.

"Dacă un actor rău intenţionat ajunge să pună mâna pe o armă nucleară, el va găsi aceste arme neasamblate", a spus Korda, care a explicat că este nevoie ca armele să fie aduse în stare de funcţionare prin instalarea unui echipament specializat şi apoi trebuie deblocate codurile de activare şi, pentru a face asta, este nevoie de cooperarea cuiva de la Directoratul al 12-lea, responsabil cu protejarea arsenalului nuclear al Rusiei.

Budanov este primul oficial care sugerează că mercenarii Wagner au fost aproape să pună mâna pe arme nucleare şi să escaladeze o rebeliune armată care a fost interpretată pe larg drept cea mai mare provocare la adresa puterii preşedintelui rus Vladimir Putin. Oficiali americani se tem de multă vreme de un scenariu de coşmar potrivit căruia, în urma unui conflict în Rusia, dispozitive nucleare ar putea ajunge la cine nu trebuie.

După ce s-a îndepărtat de un convoi mai mare care transporta armament greu şi avansa de-a lungul autostrăzii M4, la nord de oraşul Rostov pe Don, unde a început rebeliunea, un grup de luptători Wagner a mers către Voronej-45. Acest grup mai mic s-a deplasat spre est şi s-a implicat într-un schimb de focuri cu forţele ruse, în primul sat în care a ajuns, potrivit locuitorilor din zonă şi unor postări pe social media. Dar apoi se pare că au parcurs fără nicio problemă următorii 90 de kilometri, ba chiar au traversat nestingheriţi centrul oraşului care găzduieşte baza militară.

Reuters a urmărit înaintarea grupului de mercenari către oraşul Talovaia, situat la circa 100 de kilometri de bază, care există aici din epoca sovietică. Baza este una dintre cele 12 "facilităţi de stocare la nivel naţional" pentru arme nucleare din Rusia, potrivit unui raport al unor oameni de ştiinţă ai ONU. La Talovaia, forţele ruse au atacat coloana de mercenari, potrivit localnicilor care au vorbit cu Reuters. Un elicopter rus a fost doborât, doi membri ai echipajului pierzându-şi vieţile.

Facilitatea nucleară de la Voronej-45 este operată şi păzită de unitatea militară nr. 14254, parte a Directoratului al 12-lea din cadrul Ministerului Apărării rus responsabil cu protejarea arsenalului de arme nucleare al Rusiei, potrivit paginii de internet a ministerului şi a informaţiilor disponibile public. Însă ceea ce este depozitat aici reprezintă un secret foarte bine păzit. Rusia nu recunoaşte public nici măcar că ar depozita arme nucleare aici, această informaţie ieşind la iveală din relatări ale oamenilor de ştiinţă străini.

Reuters l-a intervievat pe Budanov în biroul său din Kiev, pe care Rusia l-a atacat cu rachete cel mai recent în luna mai a acestui an. El a declarat că Voronej-45 adăposteşte dispozitive nucleare mici care pot fi transportate într-un rucsac.

Reuters nu a putut stabili dacă dispozitive nucleare de mici dimensiuni, precum cele de care vorbea Budanov, sunt ţinute la Voronej-45. Însă există dovezi că astfel de dispozitive au fost dezvoltate de Uniunea Sovietică. Într-o mărturie în faţa Congresului SUA, făcută în 1997, Aleksei Iablokov, fost consilier prezidenţial rus pe probleme ştiinţifice, a declarat că oamenii de ştiinţă ruşi au creat în anii 1970 muniţii nucleare de dimensiunile unei serviete tip diplomat, care să fie folosite de către agenţi secreţi.

Astfel de bombe nucleare mici - suficient de uşoare pentru a fi transportate de o persoană - sunt relicve ale Războiului Rece, scrie Reuters, amintind că militari americani obişnuiau să se antreneze în sărituri cu paraşuta din avioane, cu arme nucleare ataşate de corpurile lor, iar militari sovietici se antrenau la sol, pentru a învăţa să le amplaseze în spatele liniilor inamice.

Dar, la începutul anilor 1990, ambele naţiuni au fost de acord să le înlăture din arsenalele lor, pe măsură ce tensiunile s-au calmat, şi chiar au făcut-o, cu toate că Rusia a mai păstrat unele dintre ele pentru a adânci porturile, a explicat Hans Kristensen, şeful Proiectului de Informaţii Nucleare din cadrul Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani, cu sediul la Washington.

Câţiva foşti oficiali americani din sfera neproliferării nucleare au avertizat că este greu de ştiut cu certitudine dacă ruşii şi-au respectat promisiunea şi au distrus armele nucleare de mici dimensiuni. "Nu cred că ruşii le mai au, dar nici nu aş paria cu viaţa că nu le mai au", a declarat David Jonas, fost consilier general în Administraţia de Securitate Nucleară Naţională a SUA, care ţine evidenţa armelor atomice şi materialului radioactiv în întreaga lume. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)