La summitul de la Vilnius, liderii NATO vor oferi Ucrainei o apropiere, însă nu şi aderarea la alianţă
Şefii de stat şi de guvern ai NATO vor conveni la summitul lor de săptămâna viitoare de la Vilnius asupra diferitelor măsuri pentru "apropierea Ucrainei" de Alianţa Nord-Atlantică, dar nu îi vor propune şi aderarea la organizaţie, a anunţat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite EFE.
"La summit vom întări şi mai mult Ucraina şi vom stabili o viziune pentru viitorul ei. Sper că liderii aliaţi să convină asupra unui pachet cu trei elemente pentru a aduce Ucraina mai aproape de NATO", a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă înainte de summitul din 11-12 iulie din capitala Lituaniei.
Foto: (c) OLIVIER MATTHYS / EPA
Politicianul norvegian a explicat că, în primul rând, aliaţii vor conveni asupra unui program de ajutor pe mai mulţi ani, care să "garanteze interoperabilitatea deplină între forţele armate ucrainene şi NATO". Scopul este ca Ucraina să facă tranziţia de la echipamentul sovietic la mijloace mai moderne şi mai interoperabile cu Alianţa.
În al doilea rând, membrii NATO vor duce legăturile politice cu Kievul la un nou nivel prin crearea Consiliului NATO-Ucraina, un forum de consultare şi luare a deciziilor privind crizele, la care cele două părţi vor participa pe picior de egalitate şi a cărui primă sesiune va avea loc în prima zi a summitului, cu participarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
În al treilea rând, liderii aliaţi "vor reafirma că Ucraina va deveni membră a NATO", a spus Stoltenberg, care şi-a exprimat convingerea că "vor fi uniţi în ceea ce priveşte modalitatea de a aduce Ucraina mai aproape de obiectivul său".
Cei 31 de aliaţi lucrează în continuare la elaborarea declaraţiei summitului, după cum a recunoscut secretarul general, întrucât există într-adevăr diferende de opinie între ţări cu privire la chestiunea intrării Ucrainei în Alianţă.
Ideea este să se facă progrese asupra limbajului folosit la summitul de la Bucureşti din 2008, când aliaţii au spus că atât Ucraina, cât şi Georgia vor deveni membre ale NATO, dar nu au reuşit să stabilească un calendar pentru aceasta, potrivit surselor aliate.
Biden: Ucraina nu este pregătită să devină membră a NATO
Preşedintele american Joe Biden a declarat vineri, într-o declaraţie făcută postului de televiziune CNN, că nu crede că Ucraina este pregătită să devină membră a NATO, potrivit dpa. "Nu cred că există unanimitate în NATO cu privire la aducerea sau nu a Ucrainei în familia NATO, în acest moment, în plin război. Dacă războiul continuă, atunci cu toţii suntem în război. Am fi în război cu Rusia, dacă s-ar întâmpla asta", a subliniat Biden, făcând referire la articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede că un atac armat împotriva uneia sau mai multor ţări membre NATO, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor.
Consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a spus cam acelaşi lucru anterior, argumentând că summitul de la Vilnius "va fi un moment important pe calea către aderare", dar că Ucraina "mai trebuie să facă nişte paşi".
La rândul său, scrie EFE, Zelenski este conştient că NATO nu va primi în rândurile sale o ţară aflată în război, dar preşedintele ucrainean va continua să facă presiuni punctuale asupra unor aliaţi, pentru ca aceştia să fie de acord cu acordarea unor "garanţii de securitate" Kievului care, potrivit unor surse diplomatice, se vor concentra pe continuarea livrării de armament pe termen lung, pe pregătire militară şi, dacă este posibil, pe împărtăşirea de informaţii secrete.
Foto: (c) OLIVIER MATTHYS/Pool via REUTERS
În orice caz, aceste "garanţii", întrucât este vorba despre chestiuni bilaterale ale anumitor ţări aliate cu Ucraina care sunt tratate în afara NATO, nu au legătură directă cu summitul. De fapt, aceste acorduri privind garanţiile ar putea fi încheiate după întâlnirea de la Vilnius a aliaţilor.
NATO, ca organizaţie, nu furnizează arme Ucrainei, dar furnizează echipamente medicale, combustibil, poduri de pontoane, echipamente de deminare sau sprijin pentru sectorul de securitate şi apărare, pentru care s-au convenit deja 500 de milioane de euro, a amintit Stoltenberg.
Descurajare şi apărare
La summit, aliaţii plănuiesc să întărească descurajarea şi apărarea Alianţei prin adoptarea a trei noi planuri de apărare regională pentru a contracara cele două ameninţări principale identificate de NATO: Rusia şi terorismul.
Planurile vor avea sprijinul a 300.000 de militari în stare de alertă şi capacităţi semnificative de luptă aeriană şi navală.
Foto: (c) Stoyan Nenov / REUTERS
De asemenea, se aşteaptă ca aliaţii să aprobe un plan de acţiune pentru producţia de apărare pentru "a spori capacitatea şi a creşte interoperabilitatea".
În plus, liderii aliaţi vor da undă verde unui nou angajament de investiţii în apărare de "minimum" 2% din Produsul Intern Brut, a spus Stoltenberg, prag pe care se aşteaptă să-l atingă 11 ţări în acest an, potrivit celor mai recente estimări de cheltuieli publicate vineri de Alianţă.
La summit vor participa şi liderii din Australia, Noua Zeelandă, Japonia şi Coreea de Sud, precum şi Comisia Europeană şi Consiliul European.
Rămâne în coadă de peşte chestiunea intrării Suediei în Alianţă, pe care Ungaria şi Turcia nu au ratificat-o încă şi asupra căreia Stoltenberg va avea, luni, 10 iulie, o întâlnire la Vilnius cu premierul suedez, Ulf Kristersson, şi preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan.
Capitala Vilnius, transformată într-o fortăreaţă
NATO a transformat Vilnius într-o fortăreaţă apărată de armament sofisticat pentru a-l proteja pe preşedintele american şi pe ceilalţi lideri ai alianţei, care se întâlnesc săptămâna viitoare la doar 32 de kilometri de graniţa întărită cu sârmă ghimpată a Lituaniei cu Belarus, aliatul Rusiei, notează Reuters.
Şaisprezece aliaţi au trimis în total circa 1.000 de militari pentru a asigura protecţia summitului din 11 şi 12 iulie, care are loc la numai 151 de kilometri distanţă de Rusia. Mulţi alţi aliaţi oferă sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generaţie cărora statelor baltice le lipsesc.
"Ar fi cu atât mai iresponsabil ca spaţiul nostru aerian să nu fie protejat, în contextul sosirii lui Biden şi a liderilor din 40 de ţări", a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.
Ţările baltice - Lituania, Estonia şi Letonia -, aflate cândva sub controlul Moscovei, dar care fac în prezent parte din NATO şi Uniunea Europeană, au cheltuit mult peste pragul de 2% din PIB pentru apărare. Însă, pentru regiunea cu o populaţie totală de circa 6 milioane de oameni, suma tot nu este suficientă pentru a susţine armate vaste, pentru a investi în propriile avioane de vânătoare sau în sisteme de apărare antiaeriană performante.
Astfel că Germania a desfăşurat 12 lansatoare de rachete Patriot, folosite pentru interceptarea rachetelor balistice sau a avioanelor de luptă. Spania a adus sistemul de apărare antiaeriană NASAMS, Franţa trimite obuziere autopropulsate Caesar şi, împreună cu Finlanda şi Danemarca, transferă avioane militare în Lituania, în timp ce Regatul Unit şi, din nou Franţa, asigură capacităţile antidronă.
Polonia şi Germania au trimis forţe pentru operaţiuni speciale însoţite de elicoptere. Alte ţări trimit echipamente pentru a face faţă oricărui potenţial atac chimic, biologic, radiologic sau nuclear.
Foto: (c) Janis Laizans / REUTERS
Pe aeroportul din Vilnius, opt lansatoare de rachete Patriot operate de germani puteau fi văzute cu vârful îndreptat în direcţia exclavei ruse Kaliningrad. Alte două sunt îndreptate spre Belarus. Toate lansatoarele sunt operaţionale începând de vineri dimineaţă.
"Ştii unde anume eşti situat din punct de vedere geografic şi ştii destul de bine din ce direcţie vine ameninţarea. Lituania ne-a cerut protecţie la summit, şi chiar şi NATO a cerut ajutorul Germaniei. Acesta este răspunsul nostru", a declarat locotenent colonelul Steffen Lieb, comandantul bateriei de rachete Patriot.
Securitatea frontierelor a fost întărită
Lituania şi-a triplat pentru această vară numărul gărzilor de frontieră la graniţele cu Belarus şi cu exclava rusă Kaliningrad, care sunt ajutaţi de ofiţeri din Letonia şi Polonia. Cele două ţări au trimis totodată forţe de poliţie la Vilnius pentru misiuni de patrulare.
"Ne pregătim pentru diverse provocări", a declarat şeful forţelor de frontieră lituaniene Rustamas Liubajevas, care a adăugat că se teme de valuri de migranţi la graniţă, de încălcări mai ample, sau de vehicule militare care să apară la frontieră fără nicio explicaţie. "Situaţia este cu adevărat foarte tensionată, din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel că (protejarea graniţei) era deja la un nivel foarte, foarte ridicat (dinainte de summit)", a explicat Liubajevas.
Controalele la frontierele Lituaniei cu Polonia şi Letonia, ţări membre ale UE, au fost reintroduse pentru summit.
Primarul Vilniusului le-a sugerat cetăţenilor să plece în vacanţă şi să părăsească oraşul dacă doresc să evite perturbările, dat fiind că porţiuni ample din centrul capitalei vor fi închise pe perioada reuniunii la nivel înalt. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Iranul confirmă un atac ucrainean asupra unei nave în Marea Caspică și victime printre membrii echipajului
Ministerul de Externe iranian a condamnat sâmbătă un atac ucrainean cu drone asupra unei nave comerciale iraniene în Marea Caspică, precizând că explozia provocată la bordul navei a ucis un marinar și a rănit un altul, transmite Reuters.
VIDEO Rusia pregătește sosirea a 30.000 de soldați nord-coreeni, susține Zelenski
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut sâmbătă că Rusia ajută Iranul în războiul cu SUA oferindu-i imagini din satelit, că armata rusă ar fi pierdut circa 225.000 de soldați în ultimele șapte luni (morți și răniți) și, prin urmare, Moscova ar pregăti sosirea a circa 30.000 de soldați nord-coreeni care să ajute trupele ruse în răz
Pauză în bombardamentele americane împotriva Iranului, în timp ce Trump încearcă totuși să ofere spațiu diplomației
Armata americană a făcut o pauză după aproape 14 zile consecutive de atacuri aeriene împotriva Iranului, în timp ce președintele Donald Trump așteaptă progrese către o soluție diplomatică menită să oprească escaladarea conflictului, conform relatărilor de sâmbătă din presa americană și israeliană consemnate de agenția EFE. Tr
SUA: Democrații au ales un politician radical de stânga ca înlocuitor al controversatului Graham Platner la alegerile pentru Senat
Partidul Democrat american l-a ales sâmbătă pe Troy Jackson să candideze pentru Senatul SUA - în locul controversatului Graham Platner, acuzat de agresiune sexuală - la scrutinul de la jumătatea mandatului în statul Maine, un stat crucial în alegerile la care democrații vor încerca să le smulgă republicanilor președintelui Donald Trump c
VIDEO Președintele kazah îl îndeamnă pe omologul său rus să înghețe războiul în #Ucraina
Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a cerut sâmbătă înghețarea războiului din Ucraina, îndemn făcut în timpul unei întâlniri cu omologul său rus Vladimir Putin, relatează agențiile AFP și EFE. 'Probabil că a sosit momentul să înghețăm acest conflict și să revenim la formula Istan
SUA și Regatul Unit lucrează la o reuniune internațională pentru o coaliție menită să securizeze Strâmtoarea Ormuz (Axios)
SUA și Regatul Unit plănuiesc o reuniune săptămâna viitoare la Londra pentru a forma o potențială coaliție internațională menită să protejeze traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz, în urma reluării ostilităților dintre SUA și Iran, a relatat sâmbătă website-ul Axios, citat de agenția EFE. Întâlnirea, a
Rebelii Houthi revendică un atac asupra instalațiilor petroliere saudite, ca represalii după bombardamente
Rebelii Houthi din Yemen au susținut sâmbătă că au lansat atacuri cu rachete și drone asupra instalațiilor societății Aramco, cea mai mare companie petrolieră din Arabia Saudită, ca represalii după atacurile aeriene ale coaliției conduse de saudiți asupra orașului-port Hodeidah, relatează agenția EFE. Purtătorul de cuvânt militar al Houthi, Yahya S
#Ucraina susține a lovit nave rusești în Marea Caspică
Forțele ucrainene au lovit în Marea Caspică o navă de război rusească și nave folosite pentru transporturi militare către Iran, a declarat sâmbătă președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters. 'Am obținut rezultate foarte puternice cu lovituri la mare distanță în Marea Caspică, inclusiv nave folosite pentru transporturi militare care
#Ucraina: Șase morți și 10 răniți în atacuri rusești noaptea trecută și sâmbătă dimineața (Zelenski)
Cel puțin șase civili au fost uciși, iar alți zece au fost răniți în cursul nopții trecute și sâmbătă dimineața în atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei, a anunțat președintele Volodimir Zelenski într-o postare pe contul său de Telegram, indicând că trei dintre victime sunt din Sloviansk (estul țării), ca urmare a unui bombardament rusesc asupra un
Panamezi, recrutați să participe la războiul între Rusia și #Ucraina, potrivit autorităților
Cel puțin 15 panamezi au fost recrutați pentru a participa la războiul între Rusia și Ucraina, unul dintre ei fiind ucis, au anunțat vineri autoritățile panameze, avertizând populația împotriva acestui 'risc mortal', relatează AFP. Ministerul de Externe panamez a indicat că anchetează prezența cetățenilor din Panama în acest con
Un ministru austriac se opune 'aderării accelerate la UE' a Ucrainei
Austria s-a pronunțat împotriva aderării rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană, ministrul pentru afaceri europene al țării, Claudia Bauer, criticându-l pe președintele Volodimir Zelenski care insistă pentru aceasta, informează dpa. 'Impresia mea este că președintele ucrainean, în ultimele luni, a atras atenția frecvent asupra sa dorind s
#Ucraina: 127 de drone și o rachetă, doborâte în urma atacului rusesc din noaptea trecută
Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 127 de drone și o rachetă în cursul unui atac al Rusiei în noaptea de vineri spre sâmbătă în cadrul căruia armata rusă a utilizat 159 de sisteme fără pilot, au informat Forțele aeriene ucrainene, citate de EFE. 'Inamicul a atacat cu două rachete Kh-59/69 lansate din aer deasupra
#Ucraina lovește regiuni rusești până în Ural; doi morți în localități de frontieră, potrivit Moscovei
Ucraina a lansat sâmbătă peste 300 de drone asupra Rusiei, ucigând cel puțin două persoane într-o regiune frontalieră și atingând ținte până la Ekaterinburg, în Ural, informează AFP, citând autorități ruse. În ultimele luni, Kievul și-a intensificat loviturile de represalii, atingând teritoriul rus în
Antonio Guterres, într-o vizită în Siria, prima a unui secretar general al ONU după 2009
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a sosit sâmbătă în Siria, pentru a-și exprima sprijinul tranziției politice a țării, devastată de peste 13 ani de război, relatează AFP, citând agenția de presă oficială siriană Sana. Această vizită este prima a unui secretar general al ONU în Siria după cea a lui Ban Ki-moon în 2009. E
Drapelul american, incendiat de manifestanți venezueleni pro-Maduro (AFP)
Circa 100 de simpatizanți ai fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro au incendiat vineri un drapel american și unul israelian în piața Simon Bolivar din centrul capitalei venezuelene Caracas, lansând sloganuri ostile SUA care l-au capturat pe fostul președinte și sunt omniprezente de atunci în Venezuela, a constat un fotoreporter al AFP.
