Kievul, susţinut de aliaţii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din Europa de Est, a cerut un angajament la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius, conform căruia Ucraina se va alătura alianţei militare după ce războiul cu Rusia se va încheia. Alianţa militară încă analizează un răspuns adecvat la cererile Kievului, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vinerea.

Kievul face presiuni de luni de zile pentru ca Ucraina să se alăture alianţei militare. Dar dacă ţara va adera în cele din urmă la NATO depinde de partenerii săi occidentali, a declarat liderul ucrainean în discursul său video zilnic de miercuri.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit marţi la telefon cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce statele membre NATO au prelungit mandatul lui Stoltenberg până la 1 octombrie 2024. Stoltenberg este în funcţie din 2014. Mandatul său a fost prelungit ultima dată până în septembrie 2023 în martie 2022, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.

Cele 31 de state membre NATO discută în prezent formularea exactă a comunicatului final al summitului privind posibila aderare a Ucrainei. Liderii aliaţi vor încerca, de asemenea, să convină asupra unui nou obiectiv privind cheltuielile pentru apărare.

Consiliul NATO-Ucraina: un posibil compromis?

Înaintea summitului NATO, ţările din Europa de Est fac presiuni pentru a asigura un calendar clar pentru aderarea Ucrainei, în timp ce SUA şi Germania conduc partea reticentă, iar Londra este angajată în mediere. Înfiinţarea Consiliului NATO-Ucraina este considerată un compromis pentru a consolida legăturile în vederea unei viitoare aderări la alianţa nord-atlantică.

Consiliul ar permite Ucrainei să participe mult mai îndeaproape la activitatea aliaţilor din NATO şi să se implice în dezvoltarea acesteia. Aceasta ar însemna mai întâi o integrare politică, ce ar însoţi planul multianual de asistenţă militară care are ca scop să facă forţele armate ucrainene "pe deplin interoperabile" cu forţele NATO.

O primă discuţie a avut loc la reuniunea informală a miniştrilor de externe din cadrul NATO de la Oslo, unde ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a susţinut ideea înfiinţării unui Consiliu NATO-Ucraina. "Astăzi am luat act de angajamentul tuturor de a continua să susţinem Ucraina cu mare putere şi am vorbit despre posibila sa viitoare aderare la Alianţa Atlantică", a declarat el. "Pentru Italia, un pas important înainte de a stabili o dată pentru aderare este înfiinţarea Consiliului NATO-Ucraina, astfel încât să putem consolida cooperarea şi astfel să facem Ucraina să se simtă parte dintr-o strategie", a adăugat Tajani.

Mai recent, în timpul unei vizite simbolice la Kiev la 1 iulie - ziua în care a început preşedinţia semestrială a Spaniei la UE - preşedintele spaniol, Pedro Sanchez, a promis sprijinul Spaniei pentru Ucraina "atât timp cât va fi nevoie" şi a cerut crearea unui Consiliu NATO-Ucraina pentru a "spori participarea politică a Kievului" în cadrul alianţei militare.

Sanchez a anunţat trimiterea mai multor vehicule blindate şi un ajutor financiar suplimentar pentru relansarea economiei ucrainene, iar cei doi lideri au semnat o declaraţie comună în care Spania a afirmat că susţine "consolidarea alianţei NATO cu Ucraina".

Cu toate acestea, guvernul spaniol nu a clarificat dacă este în favoarea deschiderii uşii pentru ca Ucraina să adere la NATO. La 21 iunie, Jose Manuel Albares, ministrul spaniol pentru afaceri externe, Uniunea Europeană şi cooperare, a refuzat să precizeze poziţia Spaniei, afirmând că această chestiune va fi discutată cu alte state membre la summitul de săptămâna viitoare de la Vilnius.

Consolidarea flancului estic al NATO

Zelenski a sosit joi în capitala bulgară Sofia pentru o vizită de o zi. El a fost primit de preşedintele bulgar Rumen Radev, de prim-ministrul Nikolai Denkov şi de vicepremierul Mariia Gabriel şi a purtat discuţii cu liderii grupurilor politice din parlamentul bulgar.

În aceeaşi zi, Adunarea Naţională a Bulgariei a adoptat o declaraţie de susţinere a aderării Ucrainei la NATO după încheierea războiului. Parlamentul declară că cea mai directă şi dezirabilă cale de restabilire a păcii în Ucraina este retragerea voluntară completă şi imediată a forţelor ruseşti de pe teritoriul naţional recunoscut internaţional al tuturor statelor suverane implicate.

În timpul vizitei, au fost semnate o declaraţie comună privind integrarea euro-atlantică a Ucrainei şi un memorandum privind cooperarea în domeniul energiei.

"Vreau să mulţumesc Bulgariei pentru sprijinul şi protecţia acordată poporului nostru", a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă, referindu-se la importantele provizii militare pe care Sofia le-a furnizat Kievului încă din primele zile ale războiului.

Noul guvern pro-occidental din Bulgaria a promis un sprijin suplimentar Ucrainei în lupta sa pentru a-i forţa pe invadatorii ruşi să părăsească ţara. Cu toate acestea, recent, preşedintele Radev a respins participarea Bulgariei la o iniţiativă comună a Uniunii Europene de a furniza muniţie Ucrainei.

La summitul UE de la Bruxelles de săptămâna trecută, premierul sloven Robert Golob a declarat că o pace durabilă în Ucraina este o condiţie prealabilă pentru începerea negocierilor privind aderarea ţării la NATO. "Există o varietate de opinii şi formule privind aderarea Ucrainei la NATO. Cred că timpul va spune dacă vreuna dintre formulele existente este acceptabilă", a declarat Golob. Nu există nicio îndoială că Ucraina se află pe drumul către alianţa euro-atlantică, dar durata călătoriei va depinde de diverşi factori, a adăugat premierul.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a reamintit că la Summitul NATO din 2008 de la Bucureşti, aliaţii au decis ca Ucraina şi Georgia să devină membre NATO în viitor. De-a lungul timpului, poziţia României privind extinderea NATO a fost reiterată de Iohannis, care a subliniat că "Alianţa are nevoie de o postură puternică, pe termen lung, o veritabilă apărare înaintată, capabilă să răspundă tuturor ameninţărilor".

"Dată fiind poziţionarea noastră strategică, România este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a Flancului Estic, printr-o abordare coerentă şi unitară. Aceasta înseamnă asigurarea forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor necesare, precum şi aranjamentele adecvate de comandă şi control", a concluzionat preşedintele României.

Vilnius se pregăteşte să-i primească pe aliaţii NATO

NATO se apropie de un consens asupra modului în care va trata cererea de aderare a Ucrainei la viitorul său summit şi vrea să arate că merge "dincolo" de o promisiune anterioară făcută Kievului, a declarat ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith. Aceasta a declarat că se aşteaptă ca preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, să participe la reuniunea de săptămâna viitoare şi că prezenţa sa ar trimite un mesaj "puternic" liderului rus Vladimir Putin.

Diplomaţi din cadrul NATO spun că SUA sunt reticente în a merge mai departe de angajamentul din 2008, făcut la Bucureşti, care promitea aderarea Ucrainei, dar nu stabilea un calendar. Preşedintele american, Joe Biden, se va afla săptămâna viitoare în Europa pentru un turneu în trei ţări, inclusiv pentru a participa la summitul NATO de la Vilnius, axat pe consolidarea coaliţiei internaţionale care sprijină Ucraina în contraofensiva sa împotriva Rusiei.

Summitul NATO are loc în contextul în care alianţa militară occidentală încearcă să admită Suedia, a cărei cerere de aderare a fost blocată de Turcia şi Ungaria, şi în timp ce Ucraina îşi intensifică campania de aderare pe fondul invaziei Rusiei.

Zelenski a descris viitorul summit NATO de la Vilnius ca fiind crucial pentru viitoarea securitate a Europei. El a declarat că doreşte ca ţara sa să primească o invitaţie la summitul de la Vilnius pentru a adera la NATO după ce războiul cu Moscova se va încheia.

Armata spaniolă mută un sistem de apărare antiaeriană staţionat în Letonia în Lituania vecină, pentru a contribui la protejarea summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare în această ţară, a anunţat luni ambasada spaniolă la Vilnius. Germania a transferat unităţi de apărare antiaeriană Patriot în Lituania pentru a contribui la protejarea summitului.

Sprijinul aliat pentru Ucraina va fi unul dintre principalele puncte de pe ordinea de zi a summitului NATO de la Vilnius din 11-12 iulie.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, Agerpres, ANSA, BTA, dpa, EFE, Europa Press, STA, participante în proiectul enr, din care mai fac parte APA, ATA, Belga, FENA, MIA, Tanjug şi TASR. Trei agenţii - AMNA, ANP şi PAP sunt partenere, iar UKRINFORM este agenţie parteneră de solidaritate. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu , editor online: Anda Badea)