Administraţia Biden ia în considerare în mod serios să aprobe transferul de focoase pentru muniţii controversate cu dispersie către Ucraina, au declarat pentru CNN mai multe persoane familiare cu acest subiect, în timp ce ucrainenii se luptă să obţină câştiguri majore în contraofensiva lor de mai multe săptămâni.

Oficialii au precizat pentru postul american de televiziune că o decizie finală se aşteaptă în curând de la Casa Albă şi că, dacă sunt aprobate, armele ar putea fi incluse într-un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina chiar de luna viitoare.

"Acestea ar avea, fără îndoială, un impact semnificativ pe câmpul de luptă", a declarat un oficial american pentru CNN.

Schimbarea condiţiilor pe câmpul de luptă în interiorul Ucrainei în ultimele două săptămâni i-a determinat pe oficialii americani să acorde o atenţie sporită muniţiilor cu dispersie, potrivit surselor citate.

Oficialii ucraineni au insistat ca SUA să le furnizeze încă de anul trecut, susţinând că vor avea astfel asigurată mai multă muniţie pentru sistemele de artilerie şi rachete furnizate de Occident, contribuind de asemenea la reducerea superiorităţii numerice a Rusiei în artilerie.

Dar SUA au fost reticente să le furnizeze din cauza riscului pe care l-ar putea prezenta pentru civili şi pentru că unii aliaţi cheie ai Statelor Unite, inclusiv Regatul Unit, Franţa şi Germania, sunt semnatari ai interzicerii muniţiilor cu dispersie - arme ce împrăştie bombe de dimensiuni mai mici peste zone întinse, care ar putea să nu explodeze la impact şi pot prezenta un risc pe termen lung pentru oricine dă peste ele, la fel ca în cazul minelor terestre.

Însă contraofensiva ucraineană lansată la începutul lunii iunie nu a făcut atât de multe progrese pe cât sperau oficialii americani până în acest moment, în contextul în care liniile de apărare ale Rusiei s-au dovedit mai bine fortificate decât se anticipase, notează CNN.

Şi nu este clar dacă marea cantitate de muniţie de artilerie pe care ucrainenii au utilizat-o zi de zi este sustenabilă în cazul în care contraofensiva se prelungeşte, au afirmat oficiali şi analişti militari.

Muniţiile cu dispersie, pe care SUA le-au stocat în număr mare de când au renunţat la ele în 2016, ar putea contribui la completarea acestui gol, au spus oficialii.

Administraţia crede de asemenea că a reuşit să atenueze preocupările unor aliaţi cu privire la transferul de muniţii de către SUA, au spus oficialii.

Un oficial american a remarcat că această armă nu ar fi o capacitate nouă pentru Ucraina. Atât ucrainenii, cât şi ruşii au folosit bombe cu dispersie de când Rusia a invadat Ucraina în februarie şi, mai recent, forţele ucrainene au început să folosească muniţii cu dispersie furnizate de Turcia pe câmpul de luptă.

Ruşii - care au folosit de asemenea muniţii cu efecte devastatoare asupra civililor în Siria - le-au utilizat mai des şi împotriva ţintelor civile, inclusiv parcuri, clinici şi un centru cultural, conform unei investigaţii a Human Rights Watch.

Primul semn că ar fi momentul pentru ca SUA să furnizeze muniţiile a apărut săptămâna trecută, când un înalt oficial al Pentagonului a declarat în timpul unei audieri publice a Subcomisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor că Departamentul Apărării crede că muniţiile vor fi "utile" pe câmpul de luptă.

"Analiştii noştri militari au confirmat că DPICM-urile ar fi utile, în special împotriva poziţiilor ruseşti săpate pe câmpul de luptă", le-a spus aleşilor Laura Cooper, secretarul adjunct al Apărării pentru Rusia, Ucraina şi Eurasia. DPICM înseamnă muniţie convenţională îmbunătăţită cu dublă utilizare, denumirea oficială pentru tipul de muniţii cu dispersie pe care SUA le au în stocul său.

Ucrainenii au cerut administraţiei americane muniţii cu dispersie compatibile atât cu lansatoarele de rachete HIMARS, cât şi cu obuzierele de 155 mm furnizate de SUA, susţinând că muniţiile ar permite trupelor ucrainene să atace mai eficient ţinte mai mari şi mai dispersate precum concentrările de soldaţi ruşi şi vehicule.

Cooper a declarat săptămâna trecută că SUA nu au furnizat încă muniţiile atât din cauza "restricţiilor existente ale Congresului privind furnizarea de DPICM, cât şi din cauza preocupărilor legate de unitatea aliaţilor".

SUA şi Ucraina nu sunt semnatare ale interzicerii muniţiilor cu dispersie. Dar SUA au început să renunţe treptat la utilizarea DPICM-urilor în 2016, deoarece acestea "conţineau sute de explozibili mai mici, 'bombe cu dispersie', adesea lăsate neexplodate pe câmpul de luptă, reprezentând un pericol pentru civili", potrivit unui comunicat din 2017 al Comandamentului Central.

Un parlamentar ucrainean a declarat pentru CNN că 30% din teritoriul lor este minat şi că Ucraina îl deminează când intră acolo. Departamentul de Stat american a anunţat în august anul trecut că intenţionează să ofere 89 de milioane de dolari în sprijinul eforturilor de deminare din Ucraina, un oficial al Departamentului de Stat notând că "aceasta este o provocare cu care Ucraina se va confrunta timp de decenii".

Totuşi, ucrainenii le-au spus oficialilor americani că i-ar avantaja folosirea muniţiilor cu dispersie care acum stau nefolosite în depozite şi pe măsură ce proviziile de muniţie din Occident scad, notează CNN.

Congresul a impus de asemenea restricţii statutare asupra capacităţii SUA de a transfera muniţii cu dispersie cu o rată mai mare de 1% de muniţii neexplodate, ceea ce creşte perspectiva că acestea vor reprezenta un risc pentru civili.

Dar preşedintele Joe Biden ar putea trece peste această restricţie, au declarat oficialii pentru CNN. Membri bipartizani ai Congresului şi-au exprimat de asemenea sprijinul în ultimele luni pentru trimiterea muniţiilor.

Legislatorul ucrainean Oleksi Goncearenko se numără printre oficialii care insistă ca SUA să furnizeze muniţiile. El a declarat anterior pentru CNN că, prin muniţiile cu dispersie, "Ucraina va termina acest război mult mai repede, în beneficiul tuturor".

"Rusia foloseşte pe scară largă stilurile vechi, cele mai barbare, de muniţii cu dispersie împotriva Ucrainei", a afirmat Goncearenko la CNN în decembrie. "Personal, am fost o victimă a acestui lucru. Am fost sub acest bombardament. Deci avem tot dreptul să-l folosim împotriva lor", a adăugat el.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)