Două comisii ale Parlamentului European au convenit săptămâna aceasta să susţină în viitoarea legislaţie comunitară asupra violenţei de gen definirea în toate statele UE a delictului de viol pe baze lipsei consimţământului din partea victimei şi nu pe baza folosirii forţei sau a ameninţării, relatează agenţia EFE.

O propunere similară venită din partea Comisiei Europene, aceea de stabilire a unei definiţii comune a delictului de viol în toate statele UE după modelul spaniol, adică să existe un consimţământ explicit pentru un act sexual, în caz contrar acesta să poată fi considerat viol, a fost respinsă de statele membre în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 9 iunie.

Consiliul JAI a aprobat atunci o poziţie comună a statelor membre pentru negocierile pe care Consiliul UE le va desfăşura cu Parlamentul European asupra proiectului de directivă propus de Comisia Europeană cu privire la combaterea violenţei de gen. Această propunere urmăreşte să armonizeze la nivelul UE definiţia unor delicte comise asupra femeilor.

Însă în textul votat în Consiliul JAI a căzut propunerea Bruxellesului de creare a unei clasificări comune a infracţiunii de viol plecând de la consimţământul explicit, propunere ce mai stabilea şi o pedeapsă minimă de opt ani de închisoare pentru delictul de viol aplicabilă în toate statele UE. Deşi susţinută de guvernele progresiste, propunerea Comisiei Europene nu a întrunit totuşi susţinerea necesară pentru a fi inclusă în textul adoptat prin majoritate calificată.

Dar acum comisiile specializate din Parlamentul European îşi manifestă susţinerea pentru propunerea Comisiei Europene, într-un proiect legislativ care de asemenea ar incrimina la fel în toate statele UE fapte precum sterilizarea forţată, mutilarea genitală feminină sau hărţuirea la locul de muncă, nu însă şi refuzul avortului sau proxenetismul.

Dacă în sesiunea plenară a Parlamentului European din iulie nu va fi dezbătut şi votat acest proiect, atunci varianta aprobată de respectivele comisii va reprezenta poziţia legislativului european în negocierile viitoare cu Consiliul UE (statele membre) asupra legislaţiei europene privind violenţa de gen.

Suedia a fost prima ţară din UE care, sub influenţa mişcării feministe #MeToo, a adoptat în 2018 o lege ce instituie consimţământul explicit pentru un act sexual, altfel acesta poate fi considerat viol, chiar în absenţa ameninţării sau a violenţei. Adoptarea acestei legi a condus la o creştere a condamnărilor penale pentru viol. O lege similară, supranumită "numai un "da" înseamnă "da"", a fost adoptată de Spania anul trecut.

În propunerile lor, Comisia Europeană şi Parlamentul European au ca reper Convenţia de la Istanbul a Consiliului Europei pentru combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, convenţie pe care şase state membre ale UE (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Letonia şi Slovacia) nu au ratificat-o, în timp ce Polonia, care a semnat-o sub un guvern liberal precedent, doreşte sub conducerea actualului guvern conservator să se retragă din ea. Aceste ţări consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenţei împotriva femeilor, această convenţie promovează ideologia de gen, încurajează căsătoriile între homosexuali şi acceptarea unui al treilea gen.

La cererea Comisiei Europene, Parlamentul European a votat în luna mai aderarea UE ca bloc la Convenţia de la Istanbul. Deşi convenţia include măsuri ce privesc atât competenţele instituţiilor UE cât şi pe cele ale guvernelor statelor membre, aderarea la aceasta a UE ca bloc va implica doar aplicarea acelor măsuri pentru care blocul comunitar are competenţă exclusivă, aşadar statele membre care nu au aderat la ea cu titlu individual vor fi scutite de unele obligaţii cuprinse în document.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)