Kyriakos Mitsotakis, care a câştigat detaşat alegerile parlamentare organizate duminică în Grecia, este un conservator care a promovat relansarea economică după criza financiară, dar este acuzat şi de atacuri îngrijorătoare la adresa statului de drept, notează AFP.

Liderul formaţiunii Noua Democraţie (ND), prim-ministru din 2019 până la sfârşitul lui mai, îşi regăseşte scaunul de şef al guvernului. Partidul său şi-a asigurat o majoritate absolută de 157 din cele 300 de locuri de deputaţi, potrivit rezultatelor parţiale.

În timpul campaniei, acest bărbat de 55 de ani, un apropiat al lui Manfred Weber, şeful german al Partidului Popular European (PPE), a promis creşteri salariale, în timp ce costul vieţii şi veniturile mici rămân principalele preocupări ale grecilor.

Kyriakos Mitsotakis s-a angajat, de asemenea, să efectueze angajări masive în sectorul sănătăţii publice, care suferă de o lipsă flagrantă de mijloace din perioada crizei.

Primul său mandat a fost marcat de relansarea unei economii convalescente când a ajuns la putere, în 2019, după ani de planuri drastice de austeritate în cursul cărora ţara a pierdut un sfert din produsul intern brut (PIB).

Anul trecut, creşterea economică a ajuns la 5,9%.

Însă, în martie, s-a confruntat cu un val de furie inedită de la preluarea puterii, după o catastrofă feroviară care a făcut 57 de morţi şi a fost imputată neglijenţelor grave din sistemele de semnalizare a trenurilor.

Provenit dintr-o mare familie politică şi în fruntea unui important patrimoniu imobiliar, aroganţa sa este subliniată de adversarii săi, în primul rând de liderul formaţiunii Syriza (stânga), Alexis Tsipras.

În ultimii patru ani, Mitsotakis a introdus noi măsuri de securitate, în primul rând prin întărirea forţelor de poliţie.

Mandatul său a fost, de asemenea, presărat de scandaluri, în special unul - răsunător - privind interceptarea ilegală a personalităţilor politice şi a jurnaliştilor cu ajutorul programului spion Predator.

Omniprezent pe reţelele de socializare, a dus o politică de comunicare agresivă, într-un peisaj media marcat de concentrarea marilor titluri şi canale de televiziune în mâinile marilor grupuri financiare.

El se confruntă, de asemenea, cu acuzaţii recurente de respingere a migranţilor spre Turcia vecină înainte ca aceştia să poată depune cererea de azil în Uniunea Europeană.

Kyriakos Mitsotakis a negat întotdeauna aceste practici, însă atestate de înregistrări video şi anchete detaliate ale principalelor media internaţionale.

"Dacă scapă, e din cauza unei noi forme de populism (...) fără retorică abuzivă, fără excentricitate, fără fanfară" precum Viktor Orban (Ungaria) sau Donald Trump (Statele Unite), l-a judecat recent pe cotidianul german Süddeutsche Zeitung.

După naufragiul mortal, pe 14 iunie, a unei ambarcaţiuni transportând sute de migranţi în largul coastei Peloponezului, Mitsotakis a luat apărarea pazei de coastă elene, acuzată de ONG-uri şi supravieţuitori pentru lentoarea intervenţiei.

El a apărat, de asemenea, o politică migratorie "echitabilă, dar strictă" şi a promis, în primăvară, că va extinde "zidul anti-migranţi" ridicat la frontiera terestră dintre Grecia şi Turcia.

Cei patru ani la putere au fost marcaţi de declinul statului de drept şi al libertăţii presei, până la punctul în care Grecia este de anul trecut pe ultimul loc în UE în clasamentul anual al ONG-ului Reporteri fără Frontiere, după Ungaria şi Polonia.

Provenit dintr-o dinastie politică cretană, Kyriakos Mitsotakis este fiul fostului prim-ministru Konstantinos Mitsotakis (1990-1993).

Sora lui a fost printre altele ministru de externe. Unul dintre nepoţii săi este actualul primar al Atenei, altul i-a fost consilier apropiat până în 2022.

Absolvent al universităţii americane Harvard, Kyriakos Mitsotakis a avut o carieră de consilier financiar la Londra, în special în cadrul McKinsey, înainte de a prelua torţa politică a familiei.

Deputat din partea ND pentru prima dată în 2004, a fost printre altele ministru al reformei administraţiei la apogeul crizei. Apoi a procedat la reduceri masive în serviciul public.

În 2016, la un an după înfrângerea taberei sale împotriva stângii lui Alexis Tsipras, a fost ales lider al Noii Democraţii, înainte de a veni la putere trei ani mai târziu. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)