Înaintea preluării preşedinţiei Consiliului UE de către Spania, premierul ţării Pedro Sanchez a lansat un apel la unitate europeană înaintea alegerilor de anul viitor. Socialistul doreşte să conducă Europa prin criză şi vizează să soluţioneze chestiuni importante până la finalul anului: pactul european privind migraţia, regulile privind datoria şi reducerea dependenţei blocului comunitar de ţările terţe, printre alte subiecte. Alegerile naţionale din iulie ar putea zădărnici acest lucru, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vinerea.

Preşedinţia Consiliului UE, pe care Spania o va prelua de la Suedia pe 1 iulie, survine în vremuri de criză. Mai mult, aceasta va fi ultima preşedinţie completă înaintea alegerilor europene din primăvara lui 2024. O perioadă care de obicei este folosită pentru a închide numeroase subiecte înaintea alegerilor. Întrucât Spania va avea în 23 iulie alegeri anticipate şi sondajele sugerează un posibil guvern de dreapta, se pune întrebarea care ar putea fi impactul scrutinului asupra luării deciziilor la Bruxelles în a doua jumătate din 2023.

Reindustrializarea, tranziţia verde, consolidarea justiţiei sociale şi unitatea UE sunt cele patru priorităţi ale agendei preşedinţiei spaniole a Consiliului UE. 'Vom promova reindustrializarea şi digitalizarea Europei. Vom face progrese decisive în tranziţia ecologică. Vom face economia mai prosperă, dar şi mai corectă, şi vom întări unitatea europeană cu noi instrumente şi noi acorduri'', a spus premierul spaniol Pedro Sanchez săptămâna trecută, la Madrid, când a prezentat programul preşedinţiei.

În afară de cele patru priorităţi, Sanchez şi-a exprimat speranţa că va încheia Noul pact al UE privind migraţia şi azilul. Parlamentul European şi Consiliul vor trebui acum să ajungă la un consens, pentru care Spania a pledat pentru a se realiza relocarea migranţilor. 'Am spus mereu că UE nu poate fi divizată, suntem cu toţii victimele acestor crize. Spania a afirmat mereu că trebuie să fie întărită dimensiunea externă a fenomenului, să fie consolidată cooperarea cu ţările de tranzit şi de origine'', a adăugat Sanchez.

Pedro Sanchez a menţionat că Spania va încerca să minimizeze taxarea corporativă în Uniunea Europeană pentru a se pune capăt 'o dată pentru totdeauna evaziunii fiscale din partea marilor corporaţii şi marilor averi''. Potrivit prim-ministrului Spaniei, evaziunea fiscală costă Uniunea Europeană 1,5 puncte procentuale din Produsul Intern Brut anual (PIB), aceeaşi valoare care este investită în locuinţe subvenţionate şi mediu.

Alte subiecte esenţiale pentru preşedinţia spaniolă a Consiliului UE vor fi reforma pieţei energiei, revizuirea regulilor fiscale din Pactul de Creştere şi de Stabilitate şi sprijinul continuu pentru Ucraina.

Alegeri anticipate în Spania

Premierul spaniol însuşi a minimalizat alegerile naţionale care au loc în timpul preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene. 'Nu este prima dată când au loc alegeri în timpul preşedinţiei prin rotaţie, au mai avut loc schimbări de guverne în timpul preşedinţiei'', a spus Pedro Sanchez.

În lumina sondajelor de opinie care sugerează un viitor guvern de dreapta în Spania, Sanchez a reamintit că rolul guvernului său ''nu este de a impune dosare sau dezbateri europene, ci de de a le ghida pe cele existente înaintea încheierii perioadei de şase luni''.

Premierul Pedro Sanchez a convocat alegeri anticipate pentru 23 iulie după ce Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) a suferit o înfrângere grea în alegerile locale din mai. Acesta este al doilea guvern Sanchez, care este prim-ministru începând din 2018.

Oportunităţi geopolitice: UE şi America Latină

Pedro Sanchez vrea să consolideze legăturile cu America Latină. Guvernul spaniol consideră că, în ultima vreme, UE şi-a întors spatele la America Latină, în pofida faptului că ambele regiuni împărtăşesc valori şi principii. Aşa cum a fost evidenţiat la Summitul Ibero-American din acest an, şi America Latină vede preşedinţia spaniolă a Consiliului UE ca pe o oportunitate de strângere a relaţiilor.

În acest context, Spania va propune o strategie comună pentru a garanta securitatea economică şi leadershipul global ale UE până în 2030. Ea vizează să promoveze dosare pentru a încuraja dezvoltarea industriilor şi a tehnologiilor strategice în Europa şi pentru a diversifica relaţiile comerciale, cu o atenţie specială pe America Latină. Summitul UE-CELAC este prevăzut pentru iulie în Bruxelles şi îşi propune să încheie acordurile comerciale în aşteptare cu Mercosur, Chile şi Mexic.

În plus, preşedinţia spaniolă a anunţat că va lucra pentru a atrage noi companii în Europa pe fondul schimbărilor geopolitice, tehnologice şi de mediu, văzută ca pe o ocazie de a reduce dependenţa excesivă a UE ţările terţe în domenii precum energia, sănătatea, tehnologia digitală şi alimentele.

Bulgaria: Schengen rămâne prioritatea de top

Totuşi, există mai multe chestiuni de rezolvat în timpul preşedinţiei semestriale. Aderarea la Schengen continuă să fie una dintre priorităţile de top ale Bulgariei. Sofia speră că preşedinţia spaniolă a Consiliului UE va programa un nou vot cel mai târziu în octombrie. În decembrie anul trecut, un asemenea vot a eşuat în timpul preşedinţiei cehe a Consiliului UE, în contextul în care Austria şi Olanda au blocat aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

Începând de atunci, Sofia a primit sprijinul UE pentru a-şi consolida frontierele externe şi a adoptat mult-aşteptatele reforme ale legilor privind sistemul judiciar şi statul de drept. Astfel, Sofia speră ca viitorul raport al Comisiei Europene privind statul de drept, prevăzut a fi publicat în iulie, ar putea da un impuls suplimentar extinderii Schengen.

Noul vicepremier al Bulgariei, fostul comisar european Mariya Gabriel, ce va fi numit în curând şefă a guvernului, a declarat presei în această săptămână că este optimistă că raportul va fi pozitiv şi că se aşteaptă ca Mecanismul pentru Cooperare şi Verificare pentru Bulgaria, introdus în 2007, va fi ridicat în cele din urmă.

Extinderea UE în Balcanii Occidentali

În cursul unei vizite efectuate la jumătate lui februarie în Slovenia, Sanchez şi premierul sloven Robert Golob şi-au evidenţiat sprijinul pentru Ucraina, precum şi importanţa unui răspuns unit european la migraţie şi a combaterii provocărilor energetice. Ei au discutat, de asemenea, despre politica de extindere a UE, cu accent pe Balcanii Occidentali. Premierii au subliniat importanţa autonomiei strategice a Europei, care va fi una dintre priorităţile preşedinţiei spaniole a Consiliului UE.

'Ne aşteptăm ca subiectul extinderii UE să se afle pe agenda preşedinţiei spaniole a Consiliului UE. Sprijinim decizia de acorda statutul de candidat la aderarea la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova, dar de asemenea ne aşteptăm ca regiunea Balcanilor Occidentali să-şi menţină un loc central în politica de extindere a UE'', a spus Milos Todorovic, din Ministerul de Externe sârb, adăugând că Serbia salută preşedinţia spaniolă a Consiliului UE şi speră în progrese suplimentare în negocierile de aderare.

Trioul preşedinţiilor

Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE va lansa un nou trio, din care mai fac parte Belgia şi Ungaria, care vor prezida Consiliul UE în prima, respectiv în a doua jumătate din 2024. Trioul preşedinţiilor defineşte obiective pe termen lung şi pregăteşte un program comun cu principalele subiecte şi probleme pe care Consiliul le va trata într-o perioadă de 18 luni. Pe baza acelui program, toate cele trei ţări pregătesc programele lor detaliate pe şase luni.

Aceasta este a cincea preşedinţie spaniolă a Consiliului UE de când Spania a devenit membră a UE, în 1986. Ţara a prezidat Consiliul UE prima dată în 1989, apoi din nou în 1995, 2002 şi 2010.

În a doua jumătate a acestui an, Spania va organiza 21 de reuniuni informale pe teritoriul său, fiecare dintre ele într-un alt oraş. O întâlnire a şefilor de stat sau de guvern din UE este prevăzută pentru octombrie în Granada.

Rămâne de văzut cum se vor încheia alegerile anticipate prevăzute pentru 23 iulie şi dacă premierul Sanchez va reuşi să conducă Europa prin aceste şase luni esenţiale pentru a închide dosarele înaintea alegerilor europene.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor ANSA, BTA, EFE, Europa Press, HINA, STA, Tanjug, participante în proiectul enr, din care mai fac parte dpa, AFP, AGERPRES, APA, ATA, Belga, FENA, MIA şi TASR. Trei agenţii - AMNA, ANP şi PAP sunt partenere, iar UKRINFORM este agenţie parteneră de solidaritate. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)