Irlanda lansează joi o dezbatere publică asupra politicii sale de securitate, punând problema arzătoare a neutralităţii sale, din ce în ce mai decalată de angajamentul aliaţilor săi din cadrul Uniunii Europene în favoarea Ucrainei în faţa Rusiei, informează AFP.

Această consultare începe joi şi va dura până marţi, în contextul în care invazia rusă a determinat deja Finlanda şi Ucraina să pună în discuţie decenii de non-aliniere militară.

În Irlanda, dezbaterea asupra unei posibile aderări la NATO, în contradicţie cu politica dusă după Al Doilea Război Mondial, stârneşte reacţii aprinse.

Preşedintele Michael Higgins, care are un rol mai degrabă protocolar, a acuzat guvernul că "se joacă cu focul" deschizând acest dosar. El a estimat, în paginile publicaţiei Business Post, că Irlanda se află într-un "moment foarte periculos" în termeni de politică externă, exprimând temeri în legătură cu o "derivă".

Prim-ministrul Leo Varadkar a relativizat implicaţiile dezbaterii asupra neutralităţii, dând asigurări marţi în Parlament că această consultare nu are "niciun obiectiv ascuns" şi vizează o întreagă serie de subiecte militare.

"Suntem foarte clari în ceea ce priveşte politica noastră: nu contăm pe aderarea noastră nici la NATO, nici la nicio altă alianţă militară. Noi vom investi în forţele noastre armate", a declarat Varadkar.

Circa 1.200 de persoane s-au înscris pentru a participa la dezbateri, ce vor începe la Cork, în sud, înainte de a se deplasa pe teritoriul acestei ţări cu 5 milioane de locuitori, pentru a se încheia la Dublin luni şi marţi.

Cu un buget de 1,1 miliarde de euro alocat apărării sale, Irlanda rămâne departe de alte ţări membre ale UE în termeni de cheltuieli militare, lăsând-o dependentă de vecinii săi în ceea ce priveşte asigurarea securităţii sale, potrivit unor voci critice.

Forţele sale armate numără 8.500 de militari care participă la operaţiuni de menţinere a păcii, 500 de soldaţi fiind în prezent desfăşuraţi în străinătate, în special în Liban.

După declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, trecerea de nave ale Rusiei în largul coastelor irlandeze stârneşte îngrijorarea guvernului de la Dublin în legătură cu sabotaje, susceptibile în special să afecteze cablurile transatlantice.

Irlanda nu dispune decât de şase nave de patrulare, susţinute de două avioane însărcinate cu patrulări maritime pentru supravegherea zonei sale economice exclusive, ce reprezintă 16% din apele teritoriale ale UE, potrivit Royal United Services Institute.

Guvernul irlandez a subliniat deja necesitatea de a se pregăti în faţa unor atacuri cibernetice, precum cel atribuit unui grup rus de hackeri care i-a paralizat serviciul de sănătate în 2021.

Potrivit unui sondaj al Ipsos pentru Irish Times, publicat în iunie, 61% dintre irlandezi sunt pentru neutralitatea pe care ţara lor o are în prezent, însă 55% dintre ei susţin o "majorare importantă" a capacităţilor militare ale Irlandei.

Guvernul a anunţat anul trecut că vrea să majoreze cheltuielile militare cu 1,5 miliarde de euro pe an până în 2028, o creştere fără precedent.

În februarie, Dublinul a acceptat să participe la asistenţa militară adusă Ucrainei de UE, cu 30 de militari irlandezi însărcinaţi să formeze trupe ucrainene.

Politica de neutralitate a Irlandei pleacă de la lupta sa pentru a-şi căpăta independenţa şi a scăpa de dominaţia britanică, trecând printr-un război civil sângeros ce a dus la crearea Republicii Irlanda în 1937.

Chiar dacă această nealiniere nu este fixată ferm în Constituţie, guvernele succesive au urmat cu toate decizia luată în acest sens de fostul prim-ministru Eamon de Valera după cel de-Al Doilea Război Mondial, decizie criticată de Londra şi Washington. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ştefan, editor online: Gabriela Badea)