Elveţienii s-au pronunţat duminică, prin referendum, pentru neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 şi pentru impozitarea cu 15% a corporaţiilor internaţionale, informează AFP.

Estimările grupului de presă Tamedia la orele 10.15 GMT, la un sfert de oră după încheierea votului, arată că legea pentru combaterea modificărilor climatice a întrunit 57,7% din opţiunile exprimate, iar noua taxă pentru firme a fost susţinută de peste 79% din participanţii la referendum.

Singurul partid care s-a opus reformelor ecologiste a fost UDC - cel mai mare din Elveţia, reprezentant al dreptei radicale. Campania sa în care prezicea că ţara va rămâne fără curent şi va tremura de frig nu a convins însă electoratul, care a dat curs apelurilor guvernului federal şi ale tuturor celorlalte partide mari şi a votat "da".

Proiectul de lege privind emisiile prevede reducerea treptată a consumului de petrol şi gaze, însă nu îl interzice. În paralel, Elveţia va trebui să producă mai multă energie din surse regenerabile - hidrocentrale şi sisteme solare - şi să susţină sisteme de încălzire mai ecologice, cum ar fi pompele de căldură. Proprietarii urmează să primească în total până la 200 de milioane de franci elveţieni, timp de un deceniu, pentru a trece la astfel de sisteme.

În Elveţia, efectele schimbărilor climatice sunt mai vizibile decât în alte ţări: gheţarii alpini se topesc şi, după opiniile unor specialişti, ar putea dispărea complet. Pe de altă parte, problemele energetice sunt dificile: ţara depinde de importuri în acest domeniu în proporţie de 75%.

În ceea ce priveşte impozitul minim pentru corporaţii, acesta se va aplica grupurilor de firme care au o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de franci. Până acum, impozitele erau mici în majoritatea celor 26 de cantoane, cu scopul de a menţine competitivitatea economică în ciuda costului ridicat al forţei de muncă.

Se estimează că vor fi afectate câteva sute de corporaţii elveţiene, iar veniturile bugetare obţinute se vor ridica în primul an la 1 până la 2,5 miliarde de franci. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor online: Adrian Dãdârlat)