Ţările membre NATO se grăbesc să finalizeze un plan care să prevadă un sprijin pe termen lung pentru Ucraina, încercând să identifice cea mai bună modalitate de a asigura securitatea acestei ţări până când ea se va putea alătura alianţei militare, potrivit unor responsabili americani şi europeni, citaţi joi de Reuters într-o amplă analiză.

Cu patru săptămâni înainte de summitul NATO de la Vilnius, care ar trebui să aprobe acest plan, s-a convenit că Ucraina nu poate adera la Alianţa Nord-Atlantică atât timp cât luptele împotriva forţelor ruse sunt încă în desfăşurare, poziţie acceptată la începutul lunii iunie şi de preşedintele Volodimir Zelenski, după luni de zile în care acesta a pledat pentru o admitere rapidă.

Membrii Alianţei sunt pe punctul de a conveni asupra unor măsuri progresive pentru consolidarea legăturilor cu Ucraina, în special prin îmbunătăţirea modului în care NATO şi Kievul cooperează, şi a unui program pe mai mulţi ani pentru a ajuta Ucraina să îşi alinieze forţele de securitate la standardele operaţionale şi tehnice ale NATO, potrivit oficialilor citaţi.

Dar aliaţii mai trebuie să-şi rezolve divergenţele cu privire la modul în care să răspundă dorinţei de aderare a Ucrainei, care a fost guvernată de o declaraţie vagă din 2008 conform căreia va adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, fără a preciza cum şi când.

Ambasadoarea americană pe lângă NATO, Julianne Smith, a declarat miercuri jurnaliştilor că membrii Alianţei încă mai discută asupra modului în care să răspundă la aspiraţiile de aderare ale guvernului de la Kiev.

"În cadrul alianţei are loc o conversaţie bogată, cu o întreagă gamă de puncte de vedere", a spus Smith.

O sursă de rang înalt din cadrul NATO a declarat pentru Reuters, sub rezerva anonimatului, că se "căută intens un mecanism care să aducă Ucraina mai aproape de NATO fără a o integra în NATO".

Guvernele occidentale, cum ar fi SUA şi Germania, sunt precaute faţă de măsurile care, în opinia lor, ar putea aduce alianţa mai aproape de un război activ cu Rusia, care a considerat mult timp extinderea Alianţei Nord-Atlantice în Europa de Est drept o dovadă a ostilităţii occidentale.

Întrebat la 2 iunie despre aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că aceasta "ar fi o potenţială problemă pentru mulţi, mulţi ani".

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a trimis forţele în Ucraina în februarie 2022, susţinând că Rusia trebuie să-şi protejeze securitatea. Puţini analişti militari se aşteaptă ca această contraofensiva recent lansată de Ucraina să pună capăt rapid conflictului - în schimb, mulţi prezic mai mulţi ani de lupte.

În cursul acestei perioade, sprijinul popular pentru apărarea Ucrainei în Occident ar putea să se diminueze, iar alegerile americane din 2024 ar putea să aducă o administraţie care să fie mai puţin dispusă să cheltuiască bani pentru război.

Dincolo de deliberări, întrebarea este dacă membrii alianţei pot face proba unităţii, forjând acorduri înaintea summitului din 11-12 iulie în capitala lituaniană. În caz contrar, Putin ar da o lovitură politică şi propagandistică.

'Nimeni nu vrea să-şi asume riscul ca dezbinarea să fie afişată în mod deschis', a declarat un înalt diplomat din Europa de Est.

Pentru a-i linişti pe ucraineni, Polonia şi unele guverne din Europa de Est au cerut NATO să-şi definească clar etapele spre o eventuală aderare şi să favorizeze mişcarea accelerată în această direcţie.

Alţi membri, în special SUA şi Germania, au fost reticenţi în a adopta această idee, potrivit diplomaţilor.

Cu toţii sunt însă de acord cu privire la necesitatea de a consolida în continuare securitatea Ucrainei înainte de aderarea ei la NATO.

"Trebuie să ne asigurăm că, atunci când acest război se va încheia, vor exista aranjamente credibile pentru securitatea Ucrainei, astfel încât istoria să nu se repete", a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Stoltenberg a spus că aceasta ar trebui să includă aranjamente între Ucraina şi o serie de aliaţi din NATO. Natura exactă a acestor aranjamente face obiectul unor discuţii intense.

Unii lideri, precum Zelenski şi preşedintele francez Emmanuel Macron, au cerut ca Ucraina să primească "garanţii de securitate".

Responsabilii americani preferă termenul mai soft de "angajamente de securitate". Aceştia au refuzat să definească în ce ar consta aceste angajamente, dar au declarat că lucrează la un mecanism care ar permite fiecărei ţări să ofere Kievului un ajutor militar pe termen lung.

"Ceea ce veţi vedea pe măsură ce ne apropiem de summitul de la Vilnius sunt discuţii mai intense despre cum ar putea arăta acest mecanism cu sprijinul mai multor aliaţi şi parteneri ai noştri", a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA.

Diplomaţi şi oficiali au declarat că opţiunile aflate în discuţie includ continuarea livrărilor de arme avansate, muniţii şi echipamente, care s-au ridicat deja la zeci de miliarde de euro. de dolari.

Unii au sugerat să se bazeze în mod vag pe acordurile americane cu Israel, prin care statele NATO ar oferi servicii militare bilaterale fixe pentru asistenţă bilaterală bilaterală pentru o perioadă lungă de timp.

Gabrielle Tarini, coautoare a unui nou raport al RAND Corporation privind reconstrucţia Ucrainei, a declarat că, până când Ucraina va putea adera la NATO, alianţa trebuie să analizeze astfel de măsuri.

"Găsirea unei abordări care să fie suficient de puternică pentru a descuraja Rusia să atace din nou, dar care să nu provoace neapărat Rusia, va fi cheia aici pentru aranjamentele de securitate", a spus ea.

Etape mai mici sunt, de asemenea, în pregătire.

Stoltenberg a declarat că se aşteaptă ca forumul de cooperare Comisia NATO-Ucraina să fie transformat într-un Consiliu NATO-Ucraina, în care Kievul să fie acceptat ca partener egal.

NATO va consolida un program de asistenţă neletală pentru forţele de securitate ucrainene pentru a le ajuta să treacă de la perioada sovietică la standardele Alianţei Nord-Atlantice, a spus el.AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)