Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Mecanismul European de Protecţie Civilă a fost activat, de la crearea sa în 2001, în medie de 20 de ori pe an, ceea ce înseamnă de 1-2 ori pe lună, iar numai de la începutul mandatului actualei Comisii Europene de peste 100 de ori pe an, adică în medie de 1-2 ori pe săptămână, şi în acest context este nevoie de o consolidare financiară suplimentară, inclusiv pentru activităţile de prevenţie şi pregătire, a declarat comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, într-un interviu organizat, la Bruxelles, de European Newsroom, cu ocazia împlinirii a zece ani de la înfiinţarea Centrului de coordonare a răspunsului de urgenţă la crize (ERCC).

''Centrul de coordonare a răspunsului de urgenţă la crize este hub-ul din Comisia Europeană pentru gestionarea crizelor şi structura ce coordonează răspunsul de urgenţă al UE şi al statelor membre la dezastre naturale şi alte dezastre. Acest centru a fost destul de ocupat de la începerea mandatului acestei Comisii. Întâi, ca urmare pandemiei şi apoi ca urmare a invaziei ruse în Ucraina şi, de asemenea, de-a lungul timpului din cauza intensităţii şi frecvenţei diverselor evenimente legate de vreme ce arată că ne aflăm deja într-o criză climatică. Ne vom confrunta în continuare, evident, cu diverse dezastre făcute de om, precum invazia rusă în Ucraina, şi cu dezastre naturale precum recentul cutremur care a afectat Turcia şi Siria'', a afirmat Janez Lenarcic.

Una dintre consecinţele crizei climatice o constituie evenimentele meteo extreme, reprezentantul executivului UE menţionând în această privinţă inundaţiile din 2021 din Belgia şi Germania şi pe cele din acest an din Italia.

''Toate acestea sunt evenimente legate de vremea extremă care au de-a face, în opinia mea, cu criza climatică. Sau dacă ne uităm la incendiile de pădure sau de vegetaţie din vara trecută, vara lui 2022 a fost cea mai fierbinte din Europa de când se fac măsurători. Şi acest lucru a contribuit de asemenea la faptul că am avut un sezon al incendiilor foarte intens anul trecut, al doilea cel mai grav de când se fac înregistrări, atât în privinţa numărului incendiilor, cât şi în cea a suprafeţei zonelor arse'', a spus comisarul european.

Mai concret, referitor la recentele inundaţii din Italia, Lenarcic a menţionat că solicitarea de la autorităţile italiene a venit la câteva minute înaintea miezului nopţii de 20 spre 21 mai, iar răspunsul Mecanismului European de Protecţie Civilă a fost imediat. În interval de câteva minute au fost mobilizate statele membre, iar în câteva ore ERCC a primit oferte de ajutor de la nouă state membre UE. Un rol important l-au jucat şi punctele de contact pentru protecţie civilă din statele membre, care lucrează 24 de ore din 24. ''Cred că a fost un răspuns remarcabil să se primească în interval de câteva ore nouă oferte de asistenţă corespunzătoare cu ceea ce a cerut Italia. Aceasta a solicitat exclusiv module de pompare de mare capacitate. (...) Insist pe faptul că răspunsul din partea Mecanismului European de Protecţie Civilă a fost imediat şi aceasta este o dovadă puternică de solidaritate cu Italia'', a afirmat Janez Lenarcic.

Referitor la partea de prevenţie, prioritatea Comisiei Europene este Pactul Verde European, fiind imperativă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru atingerea obiectivului atingerii neutralităţii carbonului în Europa până în 2050.

În privinţa activităţii de pregătire, executivul comunitar a lansat recent Obiectivele de rezilienţă privind dezastrele (DRG), sub forma unei recomandări adresate statelor membre, care au reacţionat pozitiv.

''Aceste obiective înseamnă să anticipăm mai bine, apoi să ne pregătim mai bine, să îmbunătăţim sistemele de alertă timpurie, după care să răspundem. Acest lucru este evident: atunci când se produce un dezastru, trebuie să organizezi un răspuns. Şi, în final, să asiguri statutul operaţional şi eficienţa mecanismelor de răspuns la crize. Aşadar acestea sunt obiectivele de rezilienţă şi am început deja să lucrăm cu statele membre la implementarea lor'', a subliniat comisarul european Lenarcic.

O componentă importantă a eforturilor din domeniul protecţiei civile este pre-poziţionarea pentru sezonul incendiilor. Ideea a fost discutată de comisarul european Lenarcic cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis după incendiile din vara lui 2021. Ulterior, a fost lansat un proiect-pilot privind pre-poziţionarea în vara anului trecut în Grecia. Feedback-ul primit de Comisie de la ţara gazdă şi de la cele şase ţări care au contribuit cu pompieri a fost extrem de favorabil şi din acest motiv executivul UE a decis ca pentru 2023 activitatea de pre-poziţionare să fie extinsă.

''Aşadar intenţionăm să avem în acest an, în perioada incendiilor de vară, peste 400 de pompieri pre-poziţionaţi în Portugalia, Franţa şi Grecia. Ei vor proveni din aproximativ zece state membre. Aceasta este o mare extindere în comparaţie cu anul trecut şi cred că va fi o creştere şi mai mare pentru că acest lucru este justificat; atunci când există un incendiu de vegetaţie fiecare secundă contează. Cu cât mai mult îţi ia să reacţionezi, cu atât mai dificil este să elimini focul. În aceste condiţii, este justificat să ai forţe adiţionale care sunt deja poziţionate în zonă, pentru că ia ceva timp dacă ele vin din celălalt capăt al Europei. Şi timpul este foarte important atunci când avem de-a face cu incendii de pădure'', a accentuat comisarul european pentru gestionarea crizelor.

El a ţinut să remarce că perioada în care au loc incendiile de vegetaţie nu este limitată doar la sezonul de vară, un exemplu în acest sens fiind incendiile din Austria din octombrie - noiembrie 2021.

O altă constatare amintită de Janez Lenarcic este aceea că aceste incendii nu mai sunt specifice doar sudului continentului european. Astfel, tot mai des se înregistrează incendii în centrul şi nordul Europei, ceea ce înseamnă că nimeni nu se poate considera în siguranţă sau scutit de acest fenomen şi că este nevoie nu doar de creşterea capacităţii de răspuns la toate nivelurile, naţional şi european, dar şi de intensificarea eforturilor în zona de prevenţie. Acesta este şi motivul pentru care executivul UE a lansat planul de acţiune pentru prevenirea incendiilor de vegetaţie, care conţine numeroase iniţiative şi recomandări pentru statele membre.

''Este important de notat că o majoritate covârşitoare a incendiilor de vegetaţie sunt cauzate de acţiuni ale omului, fie că este vorba despre neglijenţă sau incendiere voluntară, fie de lipsa conştientizării pericolului reprezentat de foc. Noi vom oferi propuneri şi iniţiative specifice statelor membre'', a adăugat Lenarcic.

Alte iniţiative vizează gestionarea pădurilor, ceea ce nu mai constituie o metodă de protecţie civilă în sens strict, ci este mai apropiată de politica de împădurire.

Potrivit Cadrului Financiar Multianual, care a fost pregătit în forma de draft deja în timpul precedentei Comisii Juncker în 2018, adică înaintea pandemiei de COVID-19 şi a invaziei ruse în Ucraina, bugetul UE pentru protecţie civilă este de 1,2 miliarde euro pentru întreaga perioadă de şapte ani, sumă insuficientă în raport cu provocările întâmpinate.

Suma a fost suplimentată, fiind alocate încă 2 miliarde de euro pentru protecţia civilă, iar acest lucru a avut legătură cu răspunsul la pandemie şi cu sporirea pregătirii pentru eventuale viitoare pandemii.

Separat, în fiecare an a fost nevoie de consolidări financiare suplimentare ca urmare a cheltuielilor legate în primul rând de răspunsul la dezastre naturale şi alte diverse dezastre. ''Aşadar, în fiecare an avem nevoie de încă circa 75 de milioane de euro. Asta arată că va trebui să plasăm protecţia civilă europeană pe baze financiare mai solide pentru că deja nu mai poate trece un an fără a avea consolidări financiare. Până acum acesta a fost cazul în fiecare an'', a încheiat comisarul european Janez Lenarcic. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)