Costurile de eliminare a poluării cauzate de deceniile de exploatarea petrolieră în statul nigerian Bayelsa, din sud-estul ţării, sunt estimate la peste 12 miliarde de dolari, potrivit unui raport de anchetă publicat marţi şi citat de AFP.

Bayelsa, care face parte din regiunea deltei Nigerului, bogată în hidrocarburi, este zona unde a fost descoperit petrol pentru prima oară în Africa în anii 1950. Marile companii petroliere europene Shell şi ENI operează acolo de decenii.

Bayelsa, stat cu 2 milioane de locuitori, 'este victima unei catastrofe umane şi de mediu devastatoare', trage un semnal de alarmă raportul, rodul unei munci de cercetare de peste patru ani întreprinse de o comisie creată de guvernul local şi constituită din experţi internaţionali.

'Regiunea, care adăpostea odinioară una din cele mai mari păduri de mangrove ale planetei (...) este astăzi unul din locurile cele mai poluate din lume', afirmă autorii, care arată spre 'deficienţele sistemice' ale operatorilor, ale statului şi ale clasei politice a ţării.

Conform raportului, ansamblul deltei Nigerului suferă în fiecare an, de cinci decenii, echivalentul mareei negre cauzate de Exxon Valdez, petrolierul care a provocat în 1989 una din cele mai mari catastrofe de mediu din istoria Statelor Unite.

Consecinţele sanitare sunt dezastruoase: circa 1.600 de teste sanguine realizate pe populaţia locală indică - arată mai ales 'contaminări înalt toxice' şi cazuri de 'arsuri, probleme pulmonare şi riscuri de cancer' larg răspândite.

Potrivit comisiei, 'cel puţin 12 miliarde de dolari' (11 miliarde de euro) sunt necesari pentru 'a asana solurile şi apa potabilă, a reduce riscurile sanitare pentru populaţii şi a reface pădurile de mangrove'.

Comisia face apel la Shell şi ENI, care au exploatat timp de decenii petrolul din Bayelsa şi ale căror filiale operează încă în regiune, să plătească o parte din această sumă.

Contactat de AFP, gigantul britanic Shell a transmis că nu a văzut raportul şi, prin urmare, nu poate reacţiona deocamdată la concluziile acestuia.

La rândul său, grupul italian ENI a declarat că nu a fost consultat cu privire la raport şi a respins acuzaţiile de 'rasism de mediu' formulate de comisie. ENI a dat asigurări că îşi desfăşoară 'activităţile în conformitate cu cele mai bune practici de mediu internaţionale ale sectorului, fără deosebire de ţară'. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)