Kârgâzstanul a dezminţit că vrea să transfere controlul asupra celei mai mari mine de fier din ţară către China, pentru a plăti datoria substanţială pe care această ţară din Asia Centrală o are către Beijing, care îşi întăreşte prezenţa în regiune, informează vineri AFP.

"Transferul zăcământului de la Jetim către China este o minciună. Vom dezvolta totul noi înşine în proporţie de 100%", a dat asigurări, pe pagina sa de Facebook, Daiârbek Orunbekov, responsabil pentru politica informaţională prezidenţială.

În Kârgâzstan, expansiunea vecinului chinez stârneşte temeri printre cei circa şase milioane de locuitori ai acestei ţări sărace şi instabile politic.

Represiunea puterii chineze în provincia Xinjiang împotriva uigurilor - etnie majoritar musulmană ce provine tot din Asia Centrală - constituie unul dintre motivele acestor reticenţe.

Orunbekov a precizat că sunt angajaţi lucrători locali, în condiţiile în care în trecut au avut deja loc manifestaţii anti-chineze.

Această declaraţie intervine cu câteva zile înainte de primul summit "China-Asia Centrală", la care preşedintele chinez Xi Jinping îi va primi pe cei cinci lideri ai fostelor republici sovietice din Asia Centrală şi care se va desfăşura pe 18-19 mai la Xi'an, nordul Chinei.

China, principalul creditor al Kârgâzstanului, deţine peste 40% din datoria externă kârgâză, care depăşeşte 4 miliarde de dolari, şi finanţează importante proiecte de infrastructură în cadrul "Noilor drumuri ale mătăsii".

Potrivit preşedintelui kârgâz Sadâr Japarov, rezervele din zăcământul Jetim (est), considerat cel mai mare din această ţară, ar putea atinge 50 de miliarde de dolari, ceea ce nu a fost verificat în mod independent.

În pofida dorinţei autorităţilor, exploatarea zăcământului a fost multă vreme întârziată de turbulenţele politice prin care Kârgâzstanul trece în mod regulat, iar localnici s-au opus de asemenea aceste exploatări, din raţiuni ecologice.

Anul trecut, Kârgâzstanul a naţionalizat mina de aur Kumtor, una dintre cele mai mari mari din lume şi crucială pentru economia kârgâză, după ani de conflict cu Centerra Gold, fostul proprietar canadian.

Rusia, care consideră de la mijlocul secolului al XIX-lea Asia Centrală zona sa de interes, îşi vede rolul contestat şi aliaţii săi tradiţionali regionali atraşi de China, Turcia şi de ţările occidentale.

Această tendinţă se accelerează după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, chiar dacă Moscova păstrează puternice pârghii de influenţa.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: serep.kg