Guvernul SUA anunţă planul de reducere a emisiilor de CO2 ale centralelor electrice
Guvernul Statelor Unite a anunţat joi un plan de reducere a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) ale centralelor electrice, în special a celor pe gaz şi cărbune, începând din 2030, transmite AFP.
Măsurile aşteptate cu interes în cadrul angajamentelor SUA privind combaterea modificărilor climatice includ obligaţia unor centrale pe cărbune de a capta emisiile în loc să le elibereze în atmosferă.
Dacă noile reglementări vor intra în vigoare, va fi prima dată când agenţia de protecţie a mediului (EPA) impune restricţii centralelor deja existente. Producţia de electricitate contribuie cu aproximativ un sfert la emisiile de gaze cu efect de seră din SUA, menţionează AFP. Administratorul EPA, Michael Regan, a arătat că reglementările anunţate ar împiedica emiterea până în 2042 a peste 600 de milioane de tone de CO2, cantitate echivalentă cu cea evacuată de "jumătate din automobilele americane într-un an".
Însă, ca şi la tentativa precedentă din timpul preşedinţiei lui Barrack Obama, vor urma probabil contestări în justiţie. Planul din 2015 a fost în cele din urmă blocat înainte de intrarea în vigoare, iar anul trecut Curtea Supremă a Statelor Unite a limitat posibilităţile de acţiune ale EPA. Instanţa a stabilit că regulile generale care ar forţa tranziţia de la cărbune la alte surse de energie nu sunt de competenţa agenţiei.
Regan a avertizat că ar urma şi închiderea unor centrale pe cărbune, însă a apreciat că efectul asupra preţului energiei ar fi "neglijabil".
Regulile propuse diferă în funcţie de tipul de centrală, de nivelul de funcţionare şi de eventuala dată de închidere prevăzută.
EPA contează în special pe tehnologiile de captare şi stocare a dioxidului de carbon, care sunt încă destul de costisitoare şi nu sunt foarte răspândite. Guvernul american se aşteaptă însă la progrese în domeniu, după ce legea privind reducerea inflaţiei (Inflation Reduction Act, IRA), adoptată anul trecut, a prevăzut credite de import mai mari pentru centralele care folosesc astfel de tehnologii.
Termocentralele pe cărbune, cu turbine de abur, vor putea funcţiona după 2040 doar dacă instalează tehnologii de captare a 90% din CO2 produs din 2030. Nu sunt supuse restricţiilor centralele pe cărbune care urmează să se închidă până în 2032 sau - cele care funcţionează la maximum 20% din capacitate - până în 2035. Agenţia de mediu a subliniat că instalarea noilor tehnologii necesită timp şi va fi rentabilă în special pentru centralele cu durată mare de exploatare.
Centralele cu turbine cu gaz vor putea fie să capteze CO2, fie să treacă pe hidrogen, care are o amprentă de carbon mai mică. Cele noi, de mare capacitate, vor fi obligate să capteze 90% din dioxidul de carbon până în 2035 sau să folosească 30% hidrogen până în 2032 şi 96% până în 2038. Regulile se aplică şi la centralele mari deja existente.
Regan a dat asigurări că propunerile sunt "100% în concordanţă" cu angajamentele asumate de preşedintele Joe Biden, care a promis că producţia de electricitate a SUA va ajunge neutră din punct de vedere al emisiilor în 2035.
El a susţinut că măsurile anunţate urmează "abordarea tradiţională" a EPA conform legii pentru aerul curat (Clean Air Act). "Suntem convinşi că ne încadrăm în aceste limite", a declarat el.
Înainte de finalizarea reglementărilor, va urma o perioadă de dezbatere publică.
Dan Lashof, reprezentant al World Resources Institute (Institutul pentru Resursele Mondiale), a salutat noile măsuri ca pe un semnal că "epoca poluării nelimitate a centralelor electrice s-a sfârşit", însă şi-a exprimat regretul că nu s-a mers mai departe în privinţa centralelor pe gaz.
Unele grupuri ecologiste critică tehnologiile de captare şi stocare a dioxidului de carbon, deoarece ar permite funcţionarea în continuare a unor centrale poluante, în loc să se treacă direct la energia din surse regenerabile. În prezent, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, în lume există doar 35 de uzine de captare şi stocare a CO2 din procesele industriale sau din producţia de energie, cu o capacitate totală de circa 54 de milioane de tone anual, în timp ce emisiile totale sunt de 37 de miliarde de tone.
În 2022, circa 60% din energia electrică produsă în SUA a provenit din centrale pe gaz sau cărbune (cu ponderi de 40%, respectiv 20%), 18% din centrale nucleare şi 21,5% din surse regenerabile, arată administraţia SUA pentru informaţiile despre energie (Energy Information Administration, EIA). AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Mariana Ionescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministrul italian de externe a fost victima unor hackeri
Vicepremierul și ministrul de externe italian Antonio Tajani a anunțat sâmbătă pe platforma X că a fost victima unor hackeri, semnalează AFP. 'De câteva zile, infractorii informatici distribuie datele mele personale pe dark web și încearcă să obțină alte informații, expunându-mă astfel unor noi amenințări și intimid
Rusia lovește cu rachete infrastructura energetică și un pod din Kiev
Rusia a lansat vineri noapte 36 de rachete balistice și 172 de drone împotriva Ucrainei, lovind în special infrastructura energetică, a declarat duminică președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat conform dpa că a fost lovit podul peste Nipru din nordul capitalei ucrain
Rezultatele parțiale ale alegerilor din Noua Zeelandă indică o victorie la limită a coaliției guvernamentale de dreapta
Partidul Național de guvernământ și Laburiștii din opoziție au obținut rezultate foarte apropiate la alegerile parlamentare de sâmbătă din Noua Zeelandă, arată rezultatele parțiale preluate de Reuters de la Comisia Electorală. Formațiunea de centru-dreapta care conduce coaliția guvernamentală tripartită avea 30,9% din voturi, iar c
Paraguayul are un nou președinte, predecesorul său - arestat după patru zile de criză bancară și politică
Pedro Alliana a depus vineri jurământul de președinte al Paraguayului, în timp ce predecesorul său Santiago Pena a fost arestat, transmit Reuters și AFP. În Paraguay a avut loc săptămâna aceasta o criză bancară după ce banca online Ueno a intrat în insolvență. Pena, care a avut în trecut legăt
VIDEO Zelenski afirmă că Rusia pregătește un atac asupra sectorului energetic și a podurilor din Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că are 'informații' despre un atac aerian rusesc planificat care vizează infrastructura civilă și energetică și podurile, înaintea unei întâlniri dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, relatează AFP. 'Ave
Rubio va participa la o reuniune a omologilor din G7 la Paris săptămâna viitoare, după lovitura electorală primită de Trump
Secretarul de Stat american Marco Rubio va participa la o reuniune a omologilor săi din G7 la Paris săptămâna viitoare, a anunțat Departamentul de Stat vineri, la doar câteva zile după înfrângerea republicanilor în alegerile intermediare din SUA, relatează AFP. Această deplasare, cu obiectivul clar declarat de a &
Trump îl numește pe consilierul său apropiat Stephen Miller în funcția strategică de șef de cabinet
Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că îl numește pe consilierul său apropiat Stephen Miller, un reprezentant al dreptei identitare, pentru funcția extrem de strategică de șef de cabinet al Casei Albe, relatează AFP, Reuters și dpa. Președintele SUA a precizat pe rețeaua sa de socializare Truth Social că Stephen Miller va
Germania: Bavareza Ilse Aigner ar putea va deveni prima femeie președinte
Actuala președintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie președinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creștin-Democrate (CDU), relatează AFP. Nominalizarea ei este așteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancel
Trump reafirmă susținerea sa pentru IA, dar amână o întâlnire cu șefii marilor companii din domeniu
Președintele american Donald Trump și-a reafirmat vineri susținerea fermă pentru Inteligența Artificială (IA), pe care el a redenumit-o 'Superinteligență', deși reticența manifestată într-o măsură semnificativă de cetățenii americani față de expansiunea acestei tehnologii și a centrelor de date a contribuit la pierderea de către republicanii săi a alegerilor de
Friderich Merz: Migranții musulmani trebuie să accepte responsabilitatea istorică a Germaniei pentru Holocaust
Cancelarul german Friedrich Merz le-a cerut imigranților musulmani care refuză să recunoască responsabilitatea istorică a Germaniei pentru Holocaust să părăsească țara, relatează vineri dpa. 'Responsabilitatea istorică a țării noastre se aplică la fel de mult celor care vin aici din țări islamice', a declarat Merz la o recepție pentru sportivii
Spania numește amenințările cu bombă asupra avioanelor din Europa 'agresiune hibridă'
Ministrul de externe spaniol Manuel Albares a declarat vineri că valul de amenințări cu bombă care vizează aeronave reprezintă un atac asupra democrației europene al unor forțe autocratice, relatează dpa. 'Este clar că nu este o coincidență', a declarat el pentru canalul spaniol RTVE, vorbind despre 'o tentativă de agresiune hibridă și răzb
Fondatorul mișcării ruse 'Statul Masculin' neagă orice legătură cu amenințările cu bombă din Europa
Vladislav Pozdniakov, fondatorul 'Statului Masculin', o mișcare radicală rusă interzisă în 2021 pentru 'extremism', a respins vineri orice legătură cu amenințările false cu bombă care au afectat numeroase țări din Europa, relatează AFP. Unele aeroporturi afectate de aceste alerte false, precum cele din Birmingham, Roma și Sofia, au primit
Atacurile cibernetice și alertele false cu bombă demonstrează necesitatea creșterii cheltuielilor militare, consideră Giorgia Meloni
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a susținut vineri necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare și securitate în Europa pentru a proteja infrastructura civilă în fața amenințărilor, după o nouă zi cu alerte false cu bombă care au vizat avioane și după o serie de atacuri cibernetice care au afectat frigiderele unor centre comerciale în mai mult
UPDATE / UE și Ucraina avertizează împotriva unei noi 'arhitecturi de securitate' în Europa
Europenii și Kievul au avertizat vineri împotriva oricărei idei de 'arhitectură de securitate' dezvoltată pe la spatele lor, în urma menționării de către președintele american Donald Trump a unui 'mare acord' privind Ucraina, care ar putea viza 'întreaga Europă', relatează AFP și Reuters. 'Avem deja o arhitectură e
Israel: Eisenkot raportează 'progrese semnificative' în discuțiile de formare a guvernului
Liderul opoziției israeliene, Gadi Eisenkot, a raportat vineri 'progrese semnificative' în negocierile pentru formarea unui guvern majoritar după alegeri, declarând că speră că președintele îl va însărcina cu formarea viitorului executiv, relatează France Presse. 'Au avut loc multe întâlniri, unele făcute publice














