În această săptămână, Uniunea Europeană a lansat o misiune de instruire pentru soldaţi ucraineni. Este cea mai mare misiune militară a UE de până acum. La reuniunea miniştrilor apărării de la Bruxelles, conturul său a devenit mai clar. În ceea ce priveşte livrarea de arme pentru Ucraina pentru a înlocui stocurile epuizate, UE avertizează statele membre cu privire la riscul de a acţiona pe cont propriu.

La începutul acestei săptămâni, UE a lansat oficial o misiune de instruire pentru trupele ucrainene, numită Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă pentru Ucraina (EUMAM Ukraine). Decizia generală de a stabili misiunea de instruire fusese deja luată de către miniştrii de externe în 17 octombrie. Ungaria a fost singura ţară care nu a votat pentru, dar a făcut uz de posibilitatea unei abţineri constructive, ceea ce înseamnă că ţara nici nu participă la misiune, nici nu o finanţează. Austria declarase deja că va sprijini misiunea, dar nu a intenţionat să fie o parte activă a sa.

Aceasta este cea mai mare misiune de instruire pe care UE a lansat-o vreodată. Ea îşi propune să pregătească iniţial 15.000 de soldaţi ucraineni pentru câmpul de luptă. Misiunea este desemnată iniţial pentru doi ani şi este de aşteptat să coste în jur de 60 de milioane de euro pe an. Banii provin de la Instrumentul European pentru Pace al blocului comunitar, un fond deja tensionat în mod serios, întrucât este exploatat şi pentru a acoperi costul livrărilor de arme de la membri ai UE către Ucraina. Misiunea va fi realizată de aproximativ 20 de state membre.

Sediul misiunii, în Polonia şi Germania

Principalul centru al misiunii va fi în Polonia, ţară vecină cu Ucraina, sediul secundar fiind creat în Germania. Ministrul apărării german Christine Lambrecht a afirmat, într-o întâlnire cu omologii săi din UE la Bruxelles, că până în iunie anul viitor Berlinul intenţionează să antreneze 5.000 de ucraineni 'cu o gamă largă de aptitudini''.

Slovenia va participa la misiunea UE pentru instruirea trupelor ucrainene cu câteva zeci de instructori, care sunt aşteptaţi să fie desfăşuraţi în Germania, a anunţat marţi, la Bruxelles, Damir Crncec, secretar de stat în Ministerul Apărării. Instructorii urmează să furnizeze îndeosebi pregătire de specialitate, a spus el, menţionând că propunerea urmează să fie confirmată de către guvern. Ministerul desfăşoară discuţii interne privind modul în care Slovenia va putea participa şi ce aptitudini ale membrilor armatei slovene ar putea fi utile. Ce fel de experţi va trimite Slovenia depinde de nevoile armatei ucrainene, a spus Crncec. El a adăugat însă că pentru moment nu există intenţia ca soldaţi ucraineni să fie instruiţi în Slovenia.

Participarea altor ţări

Ministrul apărării din Spania, Margarita Robles, a anunţat la reuniunea de marţi a Consiliului că ţara sa va putea instrui 2.400 de soldaţi ucraineni pe an în cadrul acestei misiuni, dar a amintit că Spania a antrenat deja peste 100 de membri ai forţelor armate ucrainene în mod individual la Zaragoza, Almeria, Toledo şi Madrid.

'Spania a fost mereu un aliat care a fost implicat în toate misiunile Uniunii Europene şi înţelegem că această misiune este importantă pentru a ajuta Ucraina'', a afirmat Robles la Bruxelles.

Ministrul apărării belgian Ludivine Dedonder a anunţat că ţara sa va pune la dispoziţie între 50 şi 100 de soldaţi pentru această misiune. Armata belgiană este specializată în deminare terestră şi marină şi este pregătită să împărtăşească această expertiză. Luna trecută, guvernul a decis să invite soldaţi ucraineni în Belgia anul viitor, pentru a învăţa cum să opereze noul echipament pentru dezamorsarea încărcăturilor explozive. Dar în funcţie de nevoile şi solicitările Kievului, Belgia va fi dispusă să furnizeze alte forme de instruire, precum antrenament pentru luptă, comunicaţii şi traumatologie pe câmpul de luptă.

În cadrul EUMAM Ukraine, Bulgaria va antrena patru unităţi însumând 60 de asistente medicale ucrainene şi alt personal medical la Sofia. Ţara speră să fie gata săptămâna viitoare pentru o decizie parlamentară cu privire la sprijin cu echipament militar.

La reuniunea miniştrilor de externe din 14 noiembrie, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a evidenţiat necesitatea continuării sprijinului UE pentru Ucraina pe toate palierele - politic, financiar, militar şi economic. El a salutat lansarea şi operaţionalizarea rapidă a EUMAM Ukraine şi adoptarea măsurilor de asistenţă de către Instrumentul European pentru Pace. De asemenea, el a menţionat că România va continua să furnizeze sprijin multidimensional pentru Ucraina şi a amintit eforturile României de a facilita exportul de grâne şi alte produse ucrainene prin porturile maritime româneşti.

Situaţie neclară în Croaţia

Guvernul croat vrea să participe la misiunea de instruire pentru soldaţii ucraineni, dar nu este sigur că acest lucru se va întâmpla, pentru că preşedintele Zoran Milanovic, ce are autoritate asupra armatei, se opune ideii. În calitate de comandant-şef al forţelor armate, preşedintele poate bloca decizia guvernului. Opoziţia sa poate fi anulat de o majoritate parlamentară de două treimi. După ce şi-a reiterat opoziţia pe 15 noiembrie, Milanovic a declarat: 'Să lăsăm Parlamentul să discute chestiune, iar dacă două treimi dintre parlamentari iau o decizie cu acel rezultat, eu îl voi accepta''.

Guvernul croat îl acuză pe Milanovic că are opinii pro-ruse, dat fiind că acesta crede că, prin participarea la EUMAM Ukraine, Croaţia ar deveni implicată în război. Preşedintele Milanovic acuză guvernul şi miniştrii că încearcă să îl ocolească în luarea deciziilor privind afacerile externe şi apărarea.

După întâlnirea de marţi, ministrul apărării Mario Banožic nu a putut spune exact cum va fi implicată Croaţia: ''Nu pot comenta cu privire la acest mod până când se trece de organismele de coordonare, în principal guvernul. Modul a fost propus de armata croată, pe baza experienţei sale în misiuni şi operaţiuni anterioare''. Întrebat dacă soldaţii ucraineni vor fi instruiţi în Croaţia sau în altă ţară membră a UE în cazul aprobării deciziei, Banožic a afirmat că au fost propuse ambele moduri.

Achiziţii comune de arme

Miniştrii apărării au discutat şi despre achiziţiile comune de arme. Ministrul croat Banožic a salutat rezultatele precedente ale unui grup de lucru în termeni de potenţială cooperare şi achiziţii comune. De asemenea, Belgia este în favoarea achiziţiilor comune în UE şi a cumpărat deja arme împreună cu vecinele sale Luxemburg şi Ţările de Jos. După reuniune, şeful diplomaţiei UE Josep Borrell a spus că au fost identificate nevoi şi că UE se va orienta acum spre industrie.

Înaintea reuniunii, Borrell a avertizat că Europa ar putea intra într-o cursă competitivă pentru a umple stocurile epuizate după ce deja a furnizat atât de multe arme Ucrainei în acest an.

''Important este să mergem împreună, să evităm fărâmiţarea pieţei, să evităm competiţia'', a afirmat Borrell la Bruxelles. El a afirmat că o situaţie precum cea din pandemia de COVID-19, când state membre ale UE s-au întrecut în a cumpăra vaccinuri pentru propriile ţări, ar trebui să fie evitată.

''Toată lumea împreună, totul împreună - asta face preţuri mai bune, calitate mai bună şi timp mai bun'', a spus el.

Bruxellesul a afirmat că, incluzând livrările de către statele membre luate individual, până acum Uniunea Europeană a furnizat Ucrainei arme şi echipament militar în valoare totală de 8 miliarde de euro. Aceasta înseamnă aproximativ 45% din valoarea livrărilor de arme furnizate de Statele Unite.

Conţinutul articolului este bazat pe ştiri Agerpres, AFP, APA, Belga, BTA, dpa, HINA, EFE, STA, agenţii participante în proiectul European News Room (enr). AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor online: Anda Badea)