Armata franceză se pregăteşte de un exerciţiu de o amploare fără precedent în primul semestru al lui 2023, care va mobiliza până la 12.000 de militari pe teritoriul Franţei, în scenariul unui conflict major împotriva unui stat, a cărui pertinenţă este confirmată de războiul din Ucraina, relatează AFP.

Cu acest prilej vor fi desfăşurate noile blindate Griffon ale Forţelor terestre, tancurile Leclerc, dar şi sisteme de apărare sol-aer, avioane de luptă, precum şi portavionul Charles de Gaulle şi două portelicoptere amfibii.

"Contextul geostrategic justifică acest exerciţiu", a cărui idee a apărut în 2020, înainte de invazia rusă din Ucraina din februarie 2022, a subliniat marţi generalul Yves Metayer, comandantul diviziei de desfăşurare a forţelor din cadrul statului major al armatelor.

"În 2017, analiza strategică (franceză) descria perspectiva unui conflict major şi necesitatea de a ne pregăti pentru el. Trebuie să ne adaptăm pregătirea operaţională şi doctrina noastră de desfăşurare" după peste două decenii de război asimetric împotriva jihadiştilor, a comentat el în cadrul unei conferinţe de prezentare a exerciţiului "Orion".

Acest exerciţiu la scară mare va cuprinde trei faze. Între sfârşitul lui februarie şi începutul lui mai 7.000 de militari vor fi angajaţi într-o secvenţă care va cuprinde operaţiuni navale în Mediterana, o operaţiune amfibie şi apoi o fază aeropurtată în sudul Franţei.

Va fi vorba despre simularea unei intervenţii într-o ţară destabilizată de miliţii, frontalieră cu stat puternic ce orchestrează aceste probleme şi este dotat cu arma nucleară.

Între jumătatea lui aprilie şi începutul lui mai, armatele vor simula o înfruntare aeriano-terestră de mare intensitate cu acest stat vecin, prin desfăşurarea a 10 până la 12.000 de militari în nord-estul Franţei.

Exerciţiul Orion va avea particularitatea de a implica toate componentele armatei (terestră, maritimă, aeriană şi spaţială) în toate domeniile materiale şi imateriale (cibernetic, informaţional).

La exerciţiu vor participa parteneri europeni - Germania, Regatul Unit, Belgia, Italia şi Spania - dar şi SUA.

Între cele două mari secvenţe, va fi organizată o fază civilo-militară sub egida Secretariatului general al apărării şi securităţii naţionale (SGDSN), care va fi axată pe diferitele mijloace de susţinere civilă faţă de armată în caz de angajament major (sănătate, transport) sau de luptă informaţională.

"După căderea zidului Berlinului, am lăsat să se slăbească mecanismele care existau în timpul Războiului Rece în ipoteza unei mobilizări", a mai apreciat generalul Metayer. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)